Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)
II. Istorie
11 MISCAREA PETITIONARA (1851—1861) 255 apói cheltuielile de reparapi p alte cheltuieli pentru susfinerea acestor ?coli au fost sistate de Ministerul de finance, fiind considerate ca venituri ale statului, dep existen^a fondului respectiv (de provente — n.n.) se datoreazä numai contribupilor íncasate de la fostele comune granicerepi22. In íncheierea petipei se cere ca: 1. toate comunele sä aibä un venit comunal $i sä posede unele terenuri ob$te$ti, de pildä, terenurile pe care au fost construite locuin^ele ofi(erilor, ale comandei regimentului, precum p ale companiilor, a cäror cheltuieli de construcpe s-au acoperit din fondul de provente. Astfel, toate aceste construcpi sä se dea comunelor pentru a fi ínfiiipate ín ele sau pe terenurile lor, §coli, íntrucít locuitorii nu au alte venituri pentru а-p construi asemenea clädiri; 2. sä se ordone de cätre impärat, ca fosta populape gränicereascä romána care acuma a fost silitä sä poarte toate sarcinile, sä se bucure de avantajele pe care le-а avut ín timpul existen;ei regimentului p, la fel ca napunea säseascä, sä primeascä un ajutor substantial pentru а-p reconstrui locuirpele distruse in timpul revolupei; 3. fiind terenul pupn productiv, iar comerpil cu lemne singurul izvor de citpg, sä li se läse pädurile ce li s-au dat prin patenta impärätesei Maria Tereza, íntrucít färä acestea populapa n-ar putea sä-p asigure existen^a23. Petipa este semnatä de cite doi bätrini din fiecare comunä p de judele (primarul) satului, menponindu-se faptul cä ea a fost scrisä, in numele populapei din cele opt comune, de plutonierul Ion Greabu, aflat in concediu, care fäcea serviciul militar ín Regimentül de linie nr. 50 Thurn p Taxis, cu sediul la Alba-Iulia. Asemenea petipi au inaintat p alte comune foste gränicerepi, avind conpnut oarecum asemänätor. Astfel, in acelap an, 1852, locuitorii celor nouä comune de pe Valea $ieului p Valea Mureptlui inainteazä p ei о peti(ie, de data aceasta cätre guvern, in care-p exprimä nemulpimirea fa(ä de intenpa Inspectoratului silvic din Näsäud de a angaja un personal numeros, plätit din fondul 3e provente, pentru supravegherea pädurilor. „Personalul proiectat — se aratä in petipe — va fi prea scump $i va atrage dupä el taxe mari asupra lern nelor care pentru noi gränicerii säraci nu vor putea fi íncasate decit prin presiune. Pädurile noastre comunale p a$a atit de pupne, noi le putem conserva p päzi prin personal de päduri ales din mijlocul nostru care sä facä acest serviciu numai in schimbul scutirii de prestapi comunale, a$a cum era in timpul administrapei militare p care pe baza ordinelor Consiliului de räzboi s-а dovedit a fi eficace"24. In petipe se mentioneazä apói faptul cä, pädurile munplor revendicap sint proprietatea lor indiscutabilä pe baza donapei fäcute de impärateasa Maria Tereza, de fiul acesteia, impäratul Iosif al II-lea p de fratele säu Francisc I. „Prin urmare — se menponeazä in petipe — asupra pädurilor 22 Ibidem, f. 6. 32 Ibidem, f. 7. 24 Arh.St. Bistrita-Näsäud, fond Regimentül II románesc de granea, pach. 13, dos. 1, f. 1.
