Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)
II. Istorie
156 EUGEN MERA 4 chereschedm“21 (Adrian, Ca$va, Gurghiu, Hodac, Ibäne$ti, Jabenija $i Solovästru). Materialul documentar pe eare-1 publicam relevä nu numai obligapüe järanilor fapi de stäpinii feudali la 1785, ci $i aspecte referitoare la tipul asolamentului; producpa medie la cereale $i la fineje; situapa pä$unilor p pädurilor ob$te$ti; atragerea gospodäriilor järäne$ti in economia de marfä-bani etc. Incheiem aici succinta prezentare a conscrippilor satelor din Valea Gurghiului, arätind cä in timpul lui Horea „järanii nu se ridicasera pentru libera strämutare, nici nu о pomenesc in cursul räscoalei, nu pentru schimbarea numelui de iobag cu cel de colon, ci, simplu, pentru nimicirea iobägiei insäp“22. La о reglementare urbarialä nu s-а ajuns, dar desfiinjarea servitupi a fost Injeleasä de cätre iobagi ca desfiinjarea iobägiei insäp. ,,De pildä, iobagii domeniului Gurghiu, íntrebap fiind cu prilejul conscrippei urbariale daca sint iobagi „uricap“ sau ba, räspunserä: „ne $tim iobagi uricap, dar acum de citeva säptämini ne-а fäcut inäljatul impärat oameni slobozi“23. intrebäri Adrian Ca§va I. Urbárium n-avem. Urbárium n-avem. II. Női din mo?, din strämo?, a?a am Női din mo§, din strämo§, a§a am apucat cum slujim acuma, nici con- apucat cum slujim acuma, nici contractu§, nici urbárium, nici legä- tractu?, nici urbárium, nici legatura pentru slujbä n-am avut. turä pentru slujbä n-am avut. III. Slujbä iobajilor a locului acestuie. ín satui acesta sint doi domni: unu Slujesc tri zilie ?i cu palma ?i cu domnu Baro Bornemi(s)sza Jáno?, marha (bői — n.n.) intr-o säptäminä. ?i la cesta domn slujba a iobajilor, Pentru aceie cä die putiere nu potie ?i cu palma ?i cu boi slujesc tri ie?i nice о gazda, dara prindem zilie intr-o säptäminä. Pentru aceia in simbre citie doi, tri gazde laolaltä. cä pupniei sint care sä m(e)argä cu Jeleri incä prind in simbre ?i pliniesc putiere, darä prindiem in simbre doä zilie in säptäminä. Dare care citie doi, tri gazde laolalte. Care о däm peste an ii ao (sau — n.n.) merg cu putiere douä zilie slujesc zece oauä, ao о gäinä. Care n-are intr-o säptäminä. Jeleri, incä prind gäinä, dä zece oauä. Färä a hesta in simbre ?i pliniesc douä zilie, hei nimnicä. cu putiere о zi. Alt domn este domnu Darä ?i obiceru nőst a hesta incä Grofu Teleki Károlly, acestuie iobaj a?a (a)m apucat din strämo?i nost, ?i jeler(i) slujesc incä a?a cum am peste slujba a hesta, incä torce prenumerat. Dare(a) care о däm intr-un an ao ciniepä ao linä, citie peste un an ii zece oauä, ?i о gäinä. doi, tri font la о gazdä. Muierile ne tore citie un font die linä, ?i citie un font die ciniepä, aore ?i citie doi fonp. Cind se face fag, tätä gazde(le) culejem citie о jumätatie merje die fag. Alunie 21 Poate ci$tiga (n.n.). 22 D. P г о d a n, Räscoala lui Horea, II, Editura jtiinpficä §i enciclopedicä, Bucure$ti, 1979, p. 713. 23 Ibidem.