Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)
II. Istorie
25 DOMENIUL DINT LAZAREA LA 1742 115 bäieli $i cel pu^in tot atitea sopi 51 fete frustind desigur prin aceasta stäpinul feudal de un considerabil numär de bra^e de muncä iobäge$ti. Cele de mai sus sínt ilustrate $i de dinamlca ascendentä a fenomenului de fuga, íncepínd cu anul 1702. In cele patru decenii (1702—1742) domeniul a pierdut prin fugä urmätorii iobagi capi de familie: 1702 - 1710 = 8 1711 - 1720 - 3 1721 - 1730 = 20 1731 - 1742 = 49 Pentru 24 de familil nu se cunoa$te anul plecärii de pe domeniu. Este evidentä cifra crescutä cu mult a fugii din deceniile 3—5, desigur ca urmare a agravärii raporturilor de servitute din acest timp, cu grave implicari atit pentru economia domeniului, cit §i pentru iobagi. ín incheierea prezentärii domeniului Lázár din Läzarea se impun citeva considerapi $i despre Urbariul sau conscripta care ne-а furnizat datele de referintä necesare. Principiul de alcätuire a Urbariului este (pe sate $i in cadrul acestora pe gospodärii iobäge$ti (sesii). El incepe cu о prezentare generalä $i cu inventarul castelului din Läzarea, evident;iind animalele gäsite in gospodäria de aici, apoi locurile alodiale pentru semänäturi, pentru cosit. Urmeazä conscrierea iobagilor, apoi descrierea apartenentelor sesiilor iobäge$ti locuite, cit $i а celor päräsite. Sint redate sarcinile iobäge$ti urmate de descrierea pädurilor $i a mundior apartnind domeniului. Partida fiecärui sat se incheie cu datele cunoscute despre iobagii fugiti. Unde este cazul sínt redate §i legile $i obiceiurile locale, cit $i modul de impärtä$ire a iobagilor din a§a-zisele „drepturi regaliene“ circiumäritul $i pescuitul. Unde existä, se fac mentiuni despre mori, apoi despre alte daturi ie§ite din comun, daca se practica asa ceva, despre datoriile active $i pasive ale iobagilor, despre veniturile acestora din produse, despre dobinzi $i arenzi etc. In incheierea prezentärii domeniului Lázár din Läzarea despre care $i „Relatarea“ Guberniului Transilvaniei din 1769 afirmä cä are cele mai multe similitudini cu domeniile feudale din comitate, constatäm cä in pofida sesiilor iobäge$ti intinse, datoritä climei aspre caracteristicä aici la polul frigului din Principat, $i gama produselor agricole este foarte scäzutä, iar randamentul muncii iobäge$ti este minim. Este justificatä, prin urmare, economia mixtä pronun^at agro-pastoralä 5Í implicarea iobagului in pädurärit $i in plutäritul lemnului. Accentuarea exploatärii muncii iobägejti caracteristicä secolelor XVII—XVIII determina apoi, adäugindu-se celor de mai sus, un amplu exod al familiilor iobäge$ti spre locuri cu un climat mai bun din comitate sau mai ales ínspre Moldova. Procentul de 45 al familiilor ce $i-au päräsit sesiile a$ezindu-se acolo in decurs de patru decenii (1702—1742) este semnificativ $i pentru ilustrarea, odatä in plus, a netemeiniciei, ?i fantezismului tezei adversarilor continuitädi románilor pe aici, privind a?a zisa imigrare a románilor ardeleni din Principatele románé.
