Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)
II. Istorie
19 DOMENIUL DIN LÄZAREA LA 1742 1C9 culul proportionalizärii aproximative, suprafata de 6,82 jugäre de pämint arätor. Finatul satului Iacobeni aferent celor opt sesii constä din 51 de parcele pe care se pot produce — potrivit celor declarate de juratii chestionati — 64 de care de fin, ceea ce da о suprafata de 32 de jugäre. Media unei parcele este aici, paradoxal, identicä cu aceea a terenului arätor, tot de 0,62 jugäre. Fiecare din sesiile din aceastä a$ezare carpaticä este dotatä, potrivit principiilor aceluia$i calcul, cu 6,37 jugäre de final- Sesia conventionalä din Iacobeni constä, cum vedem, din extravilane de 6,82 jugäre de pämint arätor $i din 6,37 jugäre final, ceea ce nu se poate aprecia ca pupn dacä nu tinem desigur seama de producta scäzutä a locului situat in zona montana, unde rigorile climei cu greu permit fixarea definitiva a producätorului agricol in partea locului. La Ineu $i Sindominic centralizatorul conscriptiei nu inregistreazä iobagi sau jeleri. In schimb, in desfä$urätor gäsim la Ineu douä sesii (mici) totalizind $ase cible, respectiv trei jugäre, iar la Sindominic $ase sesii totalizind opt cible §i trei mierte arätor §i 4 finaturi de 20 jugäre. Mai mentionäm in aceste a§ezäri $ase sesii pustii la Ineu $i nouä la Sindominic. Acestea sint declarate ca atare, dar nici pe celelalte sesii mentionate mai sus nu locuiau la data conscriptiei decit un Bencze in pustä (in extravilan) la Ineu $i väduva lui Abaffi Sándor la Sindominic. La Imper in acela$i scaun filial Casin conscriptia inregistreazä un singur supus, Moldova Iftin, care detine nouä parcele de pämint arätor, totalizind 23 de cible, un final de douä care de fin, ceea ce dä о medie a sesiei de 11.5 jugäre arätor §i 1 jugär de final. Ca о mentiune suplimentarä dar nelipsitä de importantä pentru a ne putea face о idee de intinderea domeniului feudal din Läzarea este aceea cä defunctui Lázár Ferenc mai depnea $i ín satu! Toplita un numär (nedefinit) de sesii dar acestea n-au fost conscrise íntrucít a$a prevedeau instructiunile date conscriptorilor. Sintetizind datele de mai sus, rezultä cä domeniul din Läzarea se compunea la 1742—1743 din 2706 parcele, totalizind 5143 de cíble, respectiv 2571.5 jugäre de pämint arätor $i din 853 de parcele cu о capacitate de productie de 2824 care de fin, respectiv 1412 jugäre de final; ceea ce, dacä n-ar impieta asupra lui clima $i relieful muntos cu rigorile lor defavorabile, ar situa domeniul intre cele mijlocii din Transilvania. Am remarcat mai sus31 gravele aspecte de depopulare a sesiilor iobäge$ti prin fuga iobagilor de pe domeniu, fugä pe care conscriptorii о urmäresc retroactiv, inregistrind-o pe о perioadä de 3—4 decenii, chiar pinä la inceputul secolului al XVIII-lea32. 31 Vezi mai sus, p. 7 $i 17. 32 Anexa nr. 1, poz. 23 $i 24. Pentru emigrarea románilor din Transilvania vezi: I. Marxian, Bejenari din Ardeal, ín AHN, Cluj, IV. 1926—1927, p. 147—173, D. Prodan, Teória imigrafiei románilor din Principatele Romane in veacul al XVIII-lea, Cluj-Sibiu, 1944, Stefan Metes, Emigrári románefti din Transilvania in secolele XIII—XX, Edipa a II-a, reväzutä si adäugitä. Editura Stiinpficä $i enciclopedicä, Bucure$ti, 1977. Liviu Moldovan, Audieri de martori privitor la fuga in Muntenia a unor iobagi romám din satui Cornefti, comitatui Tirnava, in 1767, ín Stefan Mete$ la 85 de ani, Cluj-Napoca 1977, p. 291—294. Extras.
