Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)

II. Istorie

по IO AN RANCA 20 Fenomenul ajimge cu timpul problema de stat, constituind una din ra­­cilele cele mai grave ale regimului politic din Transilvania, mai ales íncepínd cu mijiocul secolului al XVIII-lea. ín relatarea oficialä a Scaunului Ciuc-Giurgeu ?i Casin din 1769 despre slujbele iobage$ti excesive specifice fiecärui comitat, scaun sau district, ín ve­­derea elaborarii ordonan^ei provizorii Certa puncta, dupä ce se aratä obli­­gapile specifice ín aceastä zóna, se conchide cä . . de teama fugii lor in Moldova“33, iobagii nu sint supu?i la prea multe sarcini. De?i relatarea este cu aproape trei decenii ulterioarä Urbariului din 1742—43 ea reflectä deplin о situate deja demult ímpamíntenita. Fuga iobagilor de pe domenii insolente ín timp insä$i $erbia, dar о amploare mai importantä cunoa$te in secolul al XVIII-lea. Cu un secol in urmä, dar cu efecte de lungä duratä, Diéta din Alba Iulia, din 23 iunie — 8 iulie 1624, referindu-se expres la fuga iobagilor de pe domeniile din secuime hotäre$te ca acentia sä fie cerup legal, prin man­date oficiale de la comitatele unde s-au refugiat (stabilit) $i de la alte locuri, sub amenda de 200 de florini. Articolul este indus trei decenii mai tirziu in Approbatae Constitutiones din anul 165334. Acest vechi corpus de legislate transilväneanä a codificat, ínca inaimé ca fenomenul fugii iobagilor de pe mo$ii sä se fi transformat in problemä de stat, procedura legalä „Despre iobagii fugipi“35. La rindul lor, adunärile generale ale comitatelor, scaunelor §i districtelor, ca organe reprezentative teritoriale cu Statut nobiliar, in constitupiile proprii votate de-а lungul mai multor decenii, mai ales ín secolele XVII—XVIII, se referä la fuga iobagilor ?i la mijloacele de recuperare a acestora. Astfel, la 1727, mai aproape de data $i zóna care ne intereseazä, Constitupia scaunului Odorhei, la articolul XXVI, statornice?te ín noile condipi procedura recu­­perarii prin proces a iobagilor fugiti. Este, de fapt, о repetare mai in de­­taliu a prevederii articolului diétái din 1624 §i din Aprobatae Constitutio­nes36. Acelea$i „constitupi“ ale diferitelor comitate cuprind stipulapi privind 33 loan Ranca, l.c.p. 34 Partea IV, Titled XIV, art. 1 Ed. VECHILE LEGISLATH TRANSILVANE I. APROBATE CONSTITUTIONES 1653, Studiu $i introducere de Alexandra Herlea, Dr. Va­­leriu Sotropa. Dr. loan N. Floca. Dr (ín) Mitropolia Ardealului Anul XXI, nr. 7—9, iulie­­septembrie 1976, p. 573. 35 Ibidem, Partea III, Titlul XXIX, art. 31, art. I—VIII, p. 522. S-au codificat pre­­vederi privind pe so,pile däräbanplor de la paza cetäplor, fo?ti iobagi fugiti $i eliberati intre timp, pe cei intrati in o^tire, pe cei fugiti In zone ocupate de trupe, pe cei fugái din Tran­silvania (subi. ns. I.R.) etc. Includerea intre situapile posibile incä de la mijiocul sec. at XVII-lea a acestei imprejuräri, denotä exodul iobägesc spre Tärile Romane ca fiind intens, ind din acél timp. Mai fac referire la acest fenomen social $i articolul de lege IV, din 1747, inspirat din acelasi Corpus, Partea IV, Titlul VI, art. 2. apói aceeap parte, titlul I., art. 1 §i S $i Partea III, Titlul II, art. 4 etc. Problema este tratatä apói ín numeroase diete­­ale Transilvaniei. 36 Ibidem Vezi nóta 33.

Next

/
Oldalképek
Tartalom