Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 10. (1980)
II. Istorie
11 DOMENIUL DIN LÄZAREA LA 1742 101 s-а men;inut populat färä intrerupere, cum о demonstreazä succesiunea stratigraficä arheologicä completä pusä in evidendä aici.15 Odatä cu scurgerea secolelor о roire de populate de aici va fl intemeiat a$ezarea cu cultura specifica epocii fierului de la nord-vest de Remetea din apropiere.16 Succesiunea in timp continuä apói cu posibilele roiri de oameni care au intemeiat a$ezärile Subcetate, Gheorgheni, Ciumani, atestate arheologic in epoca dacicä anterioarä cuceririi romane, cit $i in Gheorgheni $i Valea Strimba in epoca romanä, cum о dovedesc vestigiile de acest fei de aici.17 Principalele sate din componenda domeniului Läzarea, Voslobeni, Remetea, Joseni, Suseni, vor intra apói in secolul al XIV-lea ín sfera de interese ale Curpi, ín acest context fiind posibilä $i prima lor atestare documentara.18 Sub aspectui umanizärii este de men^ionat faptul cä inafara rigorilor climei aspre, specifice zonei, pentru a-$i supune reliefül intereselor proprii, omul primitiv a fost nevoit, incä din vechime, poate chiar de la ínceputul existendei sale pe aici, sä-$i supunä in primul rind pädurea. Prima $i cea mai importantä ac^iune a sa asupra naturii inconjurätoare trebuie sä fi fost defri^area pädurii. Atit pentru a-$i fäuri loc luminos, poiana deschisä pentru amplasarea bordeiului ce-i servea drept locuindä, cit $i pentru a-$i crea spatii de cultivat, omul täia pädurea. Sub acdiunea omului primitiv, prezent pe aceste meleaguri, pädurea face loc tot mai mult vetrelor de locuit, darinilor, finedelor, pä$unilor, componente atit de importante ale condidiei umane. Se estimeazä pe baza unor cercetäri pluridisciplinare (geografice, paleobotanice etc.) cä inafara mla$tinilor Mure$ului, care aveau о mare extindere (constatatä ín parte $i azi ín zóna $esului ínalt din apropierea satelor Läzarea, Diträu), pädurea acoperea in urmä cu 15—20 de secole majoritatea terenurilor din Tfara Giurgeului. Modificäri perceptibile, datorate existendei omului in a$ezärile räspindite muh, se constatä, in privinda limitelor pädurii, in secolul al ХП-lea. Anterior acestui epoci, $i mai degrabä din secolele V—XI, poate fi datatä acdiunea umanä con$tientä $i pozitivä de a-$i construi agroterase. Aceastä acdiune nu este intimplätoare ea corespunzind cu retragerea populadiei autohtone post daco-romane din fada primelor valuri de migratori, in mundi, a$a cum vor fi fäcut-o $i in secolele al XIII—XIV-lea la aparidia aici а primelor grupuri de secui19. 15 Cazimir Swizewski, Op. cit. p. 96 $i §tefan Molnár §i colab. Insemnari pc margined cercetärilor de la castelul feudal Läzarea, in ActaMP, II, Zaläu, 1978, p. 109. 16 Ibidem. 17 Ibidem. 18 Ibidem. 19 Szabó T. Attila, Op. cit. p. 3. fixeazä aparipa in i'.lr.i Giurgeului a primelor grupäri de secui in sec. XIV, pentru ca abia in secolul urmätor, despre prezenpi lor aici sä facä menpune un document al lui Matei Corvin din 1466. Despre numärul a5ezärilor stabile din Tara Giurgeului se poate vorbi abia in a doua jumätate a secolului al XVI-lea. Autorul este uimit de penuria izvoarelor privind ocupadiile stabile secuiejti din zonä. Cercetäri mai noi datorate lui Bakó Géza (Evolufia socialä }i economicä a secuilor in secolele XIII—XIV, in Studii fi articole de istorie, II, Editura societäpi de stünde istorice $i filologice, 1957, p. 39—56) remarcä stadiul dezvoltärii sociale la sosirea secuilor, ca fiind organizatia gentilico-
