Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)
I. Arheologie
DATE PRIVIND UN STUDIU ARHEOLOGIC AL SIGHI$OAREI 89 relativ circularä eu diam, de 3,50—4,00 m atestä urmele unei locuinte de suprafata existente in acest loc. Nu au fost surprinse ürme de pari. Dintre materialele descoperite in zona locuinfei se rem area fragmentele unui vas in forma de sac $i о tourtä din ceramicä ro$ie, finä eu buton discoidal suprainaltat. (pl. XLVI/l). Veire. Au mai fost descoperite un numär de 4 vetre ce nu apartineau vreunei locuinte: vaträ de forma circularä, diam. 0,80 m constind din erustä de argilä inro$itä placatä cu cioburi, ín S III caroul 1; vaträ din erustä de argilä arsä, pe un pat de pietri§, in S III caroul 30,vaträ simplä din erustä de argilä arsä in S III caroul 20 §i un complex din bucäfi mari de argilä arsä $i pietre a$ezate intr-o ingrämädire circularä avind in regiunea centralä 4 mici gropi, de formä circularä, avind 0,80 m diam., in SI caroul 20. Mai notäm existenfa in aceastä zonä a unei cantitä'ti mari de fragmente de lipiturä ro$ie pe care se pot vedea urmele unor pari de 0,10—0,15 m diam. $i care denotä existenfa unei ■locuinte de suprafatä in imediata apropiere, a eärei instalatie de foc nu a fost surprinsä de secfiune. Morminte. A fost gäsit pinä in prezent, in S IV caroul II de pe terasa nr. 2, un singur mormint de inhumatie in pozifie ehircitä; mormint de copil cu groapa säpatä in sóiul viu de la nivelul inferior al stratului preistoric, avind craniul cu oase subfiri spart $i aplatizat, pästrindu-se coastele, partial omoplatul $i partial membrele inferioare ?i superioare. Scheletul este orientat cu capul spre vest $i partea inferioarä spre est, a$ezat intr-o parte, spre stinga, avind membrele inferioare $i superioare aduse spre bärbie, ocupind un spafiu restrins de 0,50 X X 0,30 m. Nu a fost deranjat ín vechime. Nu a avut oframde. Materiale descoperite a) Ceramica. (pl. XLVI, XLVII, XLVIII). Ceramica descoperitä in nivelul preistoric de la „Dealul Viilor" se poate impärti in douä categorii mari: ceramicä grosolanä §i ceramicä finä. Ceramica grosolanä are о pastä asprä cu degresanfi pietricele §i cioburi pisate mari, in general destul de bine arsä in culorile negru-cenu$iu §i brun-ro§cat, Din ea s-au executat in special vase mai mari pentru nevoi uzuale. Ceramica finä are о pastä bunä, bine aleasä $i främintatä, cu degresanfi fini, numai nisip sau nisip cu cioburi fine pisate, este bine arsä. Vasele poartä culoare neagrä sau brun-ro$iaticä, au perefii exteriori de cele mai multe ori lustruifi. Din aceastä categorie au fost fäcute vase mai deosebite, cäni, ce$ti, strächini. Formele ceramice. Au fost descoperite pufine vase intregi, majoritatea ceramicii provenind din pereti de vas sau fiind fragmente de torfi de cea§cä. In cadrul ceramicii fine forma oea mai bine reprezentatä este сеанса cu toartä cu buton sau creastä, de formä globularä sau bitronconicä, cu peretii lustruifi $i decorati cu caneluri late, paralele, lustruite sau cu linie dublä incizatä. Tipul acesta de cea$cä este executat din ceramicä neagrä §i mai rar ro§iaticä. Tortile sínt suprainäl-
