Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)
I. Arheologie
90 GH. BALTAG täte, trase din buzä $i preväzute fie eu creastä, care se prelunge$te pe spinareu torfii, fie eu un buton ascutit, cilindrie sau discoidal (pl. XLVI/1, 2). Uneori poate apare $i combinarea íntre creastä $i buton. Au fost descoperite $i 2 ce$ti aproape intregi (pl. XLVII/3, 4) cu corpul de forma globularä sau ovalä, cu fundul ingustat, búza u$or räsfrintä, muchia dreaptS, toarta suprainäifatä, preväzutä cu о ereastä micä intr-un caz $i cu un buton plat, care in profil apare cilindrie, ín cél de al doilea caz. Cea de a doua forma este stra'china sau icaStronul de forma tronconi-cä din ceramics neagrä finä, lustruita, cu búza u?or läfitä §i fundul foarte ingust. A treia forma, bine reprezentatä, fäeind de data aceasta parte din categoria ceramicii grosolane, este vasul ín forma de sac, care prezintá о mare diversitate de tipuri $i forme decorative. El are forma alungitä, cu buzä dreaptä, rotunjitä, subfiatä sau ingro§atä §i läfitä, perefii drepfi sau u$or bombati $i ingustafi spre partea inferioarä. Vasele sínt arse negru-cenu?iu sau brun-ro?cat, sínt preväzute cu torfi mici rotunde sau cu butoni ?i briie pentru apucare. Decorul. Pe vasele din ceramics finä se folosesc ca element de decor in special caneluri late, paralele sau oblice, aplicate vertical sau orizon-tal in jurul vasului, in partea superioarä sau medians. De asemenea s-а folosit motivul liniei düble, incizate, aplicate in zigzag in jurul zonei mediane in combinafie cu caneluri orizontale paraleie (pl. XLVIll/3). Vasele uzuale din ceramics grosolanS au un repertoriu decorativ mai bogát -care imbraCä ?i rosturi utilitare. Gel mai des motiv este bríul in relief cu alveole de jur-imprejurul pärfii superioare a vasului. Briul alveolat poate fi combinat cu proeminente-apucätori crestate sau alveolate $i eie, dispuse sime-tric (pl. XLVIII/1). Un alt element este butonul cilindrie, puternic, dispus de aisemenea in partea superioarä a vasului ?i, in sfir§it, $irul de gSuri marcate imediat sub búza, färä a perfora complet peretele vasului. Tot la ceramics vom incadra ?i un fragment de amulets din lut (pl. XLIX/5) de formä ovalä, dublu perforata la un capät §i decoratä cu 4 caneluri adinci, paralele, dispuse in lungime. In profil se prezintä aplatizatä, u§or bombatä. Alfe materiale (pl. XLIX) Unelte din metal. De la inceput facem observatia cä uneltele din metal sint extrem de rare, descoperindu-se numai un numär restrins de atce de bronz de forme $i märimi variate. Dupä forma lor a-ceste ace se clasificä in: асе simple, de seefiune rectangularä sau rotundä cu ambele capete ascufite, асе cu ambele capete ascufite §i cu mijlocul ingro$at §i de seefiune rectangularä, асе cu un capät inelat $i celälalt ascutit -?i асе cu capätul lä-tit sau lafit §i rulat, de sectiune rotundä. Unelte din os. Aeestea sínt mai bogát reprezentate. Ne vom referi nujmali la säpäligi din os de bovinä cu capätul perforat, impungätoare cu un capät ascutit $i $lefuit, $i virfuri de sägeti cu sectiune rectangularä sau triunghiularä (pl. XLIX).
