Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)
I. Arheologie
88 GH. BALTAG pe vase marcate prin §tampilare $i apói prin incizare incä din secolul IV. e.n. Credem insä cä incineratia ca rit nu exclude in mod aprioric ?i categoric c re? tinis mu I dar nici nu-1 presupune in mod neapärat. Observind cä in intreaga farä exists un orizont incinerant pentru perioada in discutie, credem cä nu trebuie sä tratäm populatia autohtonä din Dacia, intre sec. ÍV—VIII in special, ca о populate cre?tinatä deja in intregime, cunoscind cä aceastä religie nu a beneficiat la noi de forta ?i sprijinul autoritätii statale care s-о impunä. Pe de altä parte insä, s-ar putea ca modul nostru de n interpreta ni?te realitäti trecute prin prisma unor structuri de gindire care au la bazä realitäti uiterioare, sä fie eronat, cu alte cuvinte, pentru cä nu se cunosc in'cä exact particularitätile de evolutie a erestinismului in Dacia, el nu trebuie interpretat pe baza imaginii actuale pe care о avem despre rituri, ritualuri, structurä organizatoricä etc. Cre?tmatä sau necre?tinatä in intregime, populatia autohtonä din Dacia acestor secole nu ?i-a päräsit vatra sträveche ?i, mai mult incä, a devenit dlar prin descoperirile arheologice, la care se adaugä ?i prezenta descoperire, cä majoritatea coloni?tilor romani din Dacia nu au päräsit-о niciodatä. 2. A$EZAREA PREISTORICÁ DE LA „DEALUL VIILOR" — SIGHVpOARA (Cultura Nona; secolele XIII—XII i.e.n.) A?ezarea prefeudalä de la Dealul Viilor suprapune de tapt о altä a$ezare mai veche ale cärei vestigii relativ numeroase о incadreazä in orizontul cultural al trecerii de la epoca bronzului la epoca fierului. Am amintit, in icapitO'lul precedent, cä toate complexele timpurii ale a?ezärii prefeudale Sínt säpate in stratui castaniu de 0,30—0,40 an, care contine fire de eärbune, chirpic ro$u, oase de animale, fragmente ceramice ?i alte materiale specifice cülturii Noua. Acest strat este a?ezat direct pe isolul viu, argilos, al zonei ?i este suprapus de straturiile a$ezärii prefeudale uiterioare. Stratui are о grosime mai mare ?i este mai bogát pe terasa nr. 1 de pe maiul apei; el se subtiazä treptat cu cit ne depärtäm de apa, ?i devine mai sárac pe terasa nr. 2. Complexe descopeiite Locuinfe. Dintre complexele care pot fi tratate ca locuinte unul singur se distinge categoric datoritä existentei unei instalatü de foc de tip cuptor de piaträ. Pietrarul acesta a fost surprins intr-o situafie stratigräfica pa-rticularä, fiind suprapus de о altä instalatie de foc din perioada prefeudalä, aparfinind unei locuinfe din secolele VI—VII. Instalafia de foc preiistoriicä este un pietrar obi?nuit care poate fi confundat oricind cu pietrarele similare din perioada prefeudalä daeä stratigrafia nu este clarä. Este о ingrämädire de pietre mari de forme diferite cu diametral de 0,80—1,00m ?i suprapune о vaträ cu о micä groapä de cenu?ä. О cantitate mare de cenu$ä §i cärbuni depusä pe о suprafata
