Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)

I. Arheologie

DATE PRIVIND UN STUDIU ARHEOLOGIC AL SIGHI$OAREI

85

Necropola

Cencetärile din 1977 §i 1978 au scds la ivealä §i 14 morminte de incineratie in gropi arse $i nearse §i un mormint de inhumane, incadrabile cronologic intre seeolele IV—VIII, precum ?i un mormint de inhumane in pozifie chircitä, aparfinind perioadei preistorice.

Mormintele prefeudale se imparte pe perioade in felul urmätor:

Seeolele IV —VI — 1 mormint Seeolele VI —VII — 11 morminte Seeolele VII—VIII — 3 morminte

Ne vom limita la descrierea celor mai importante morminte acoperind cronologic perioada anunfatä.

Seeolele IV—VI. M. 1 — situat pe terasa nr. 1 la limita superioarä, in zóna de [contact cu terasa nr. 2. Singurul complex descoperit pina acum se incadreazä in categoria mormintelor de tip „ustrinum", descoperite $i la Bratei pentru perioada ín ohestiune. Are forma unei gropi patrulatere cu colturile rotunjite, puternie arsä, cu о crustä groasä de pämint incolit [$i durificat. Dupä ardere, groapa a fost cäptu$itä partial cu bolovani de riu. In groapä s-au depus cenu$ä $i rösturi de pe rüg amestecate cu pämint iar in gura gropii au fost gäsite citeva fragmente ceramice de culoare cenu$ie, finä $i oase de animale (maxilar de oaie). Nici un föl de alte materiale nu au apärut. Dimensiunile gropii sínt urmätoarele: L = 1,20 m, 1 = 0,80 m, adincime = 0,50 m.

Seeolele VI—VII. Perioada cea mai importanta este §i cea mai bine reprezentatä pinä in prezent in necropolä prin 11 morminte dintre care 10 de incineratie $i unul de inhumatie. Dintre cele 10 morminte de incineratie databile in perioada secolelor VI—VII doua au groapa arsä (purificatä prin foc) dupa rituälul constatat la Bratei pentru perioada secolelor IV—V e.n., 8 sint in groapä nearsä, prezentind un ritual asemänätor §i forme de groapä de asemenea ca la Bratei, iar unul din morminte este de inhumatie constind dintr-un cap de copil §i un fragment de humerus (M5). Dintre ucestea vom prezenta mormintele M7 $i M8:

M 7 Groapä cu gura rotundä, diam. = 0,50 cm, adincimea = 0,40 m, peretii drepti. fundul u§or albiat. Groapa are particularitaitea de a fi fost lutuitä ín prealabil cu un »trat de 3—4 cm de argilä galbenä care apói a fost supuis unui proces de coacere in interior cäpätind consistenfa unui perete de vas. ln felul aicesta groapa a devenit о originalä urnä. In interior s-а gäslt о cantitate mare de fragmente de argilä vitrificatä, a$ezate iintr-o anumitä ordine ?i multä cenu$ä. Acest mormint de formä particularä a fost pus in relafie cu un altul, aflat la 0,80 m difstanfä spre nord :$i la acéla?i nivei stratigrafic ?i anume:

M 8 Groapä ovalä mare, nearsä, orientatä nord-sud, cu diametrul la suprafafä de 1,20 m pe 1,00 m, adincimea de 0,75 m. De la suprafafä forma gropii se ingusteazä brusc, gituindu-se, ?i apoi se lär-