Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)
I. Arheologie
86 GH. BALTAG ge$te din nou formind о cavitate sferoidälä, astfei ca in profil apare sub forma aproximativä a unei stiele (groapä sticHä). Materialele descoperite in interior, e.?alonate intr-o anumitä ordine ritualä au constat in: oase umane calcinate, cenu?ä, cärbuni, ceramicä, oase de animale, pietre arse $i nearse. Ceramica — numai fragmentarä, este de douä feluri: arsä pe rüg (fragmente vitrificate) $i near sä pe rüg — depusä la mormint. Din punctui de vedere al tehnicii ceramica se imparte in: — ceramica la roatä rapidä; — ceramica la roatä lentä; — ceramicä lucratä cu mina. a) Ceramica la roatä rapidä constä din citeva fragmente din vas mic din pastä asprä de culoare brun-cenu?ie, cu pietricele $i cioburi pisate in pastä ca degresant. b) Ceramica la roatä lentä cuprinde citeva fragmente din vas mic cu buza u$or räsfrintä, rotunjitä, din pastä cu pietricele §i cioburi pisate ca degresant, de culoare brunä sau brun-gälbuie. c) Ceramica lucratä cu mina constä din fragmente numeroase de la 2—3 vase sparte la mormint, din pastä grosolanä cu pietricele $i cioburi mari ca degresant, lipsitä de decor sau cu buza decoratä cu crestäturi oblice, aidinci. Ceramica arsä pe rug face i$i ea parte din categoriile descrise mai sus. ín concluzie este dar cä avem de a face cu ceramica specifieä secolelor VI—VII, a$a cum este ea prezentä in complexele din a$ezare. Din punct de vedere stratigrafic, cele douä complexe, ca ?i celelalte, se situeazä evident la nivelul secolelor VI—VII. Secolele VII—VIII. Un singur mormint vom prezentä din aceastä perioadä: M. 4 — groapä micä, ovalä, nearsä, orientatä nord-sud, diam. max. = 0,50 m, adincime = 0,25 m; groapa se ingusteazä treptat spre fund. In interior s-au aflat 2 straturi de cenu?ä cu oase calcinate (cite inträ intr-o cutie de chibrituri) a§ezate in partea inferioarä a stratului, iar in spafiile dintre aceste straturi au fost dispuse fragmente fine de cärbune, cenu?ä ?i granule mici de pämint ars de culoare ro$catä impreunä cu un cui de fier de formä conicä de 7 cm lungime. Deasupra gropii (in gura gropii) au fost gäsite fragmente dintr-un vas lucrat la roatä lentä din ceramicä brun-ro^catä a cärei compozitie ?i structurä о incadreazä in categoria de ceramicä descoperitä in complexele din a$ezare databile in secolele VII—VIII. Din punct de vedere stratigrafic mormintul se aflä dar la nivelul secolelor VII—VIII fiind säpat in stratui de culoare neagrä de la suprafafä, incepind de la nivelul mijlociusuperior. De$i nu existä incä elemente de datare mai restrinse pentru mormintele descoperite pinä acum la „Dealul Viilor" —, säpäturile fiind abia la inceput —, eredem totu$i cä ceramica $i situafia stratigraficä urmäritä atent pot furniza elemente pentru о incadrare cronologicä mai largä in perioada amintitä. Oricum, avem de a face cu prima descoperire a unui ritual de inmormintare tipic roman provincial in secolele
