Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)
I. Arheologie
76 GH. BALTAG tante ?i despre care vom relata ín primul rind. Inainte de aceasta eredem cä un scurt istoric al evolutiei cercetärii arheologice la Sighi?oara este necesar. Interesül pentru eercetarea zonei de azi a municipiului Sighi$oara dateazä incä de la mijlocul secolului trecut ?i primele actiuni ise datoreaza „Societätii pentru cunoa?terea trecutului Transii vaniei". Dimensiunea activi tätii acestei societati nu a depä?it, la primele inceputuri, stadial romantic al cäutätorilor de comori ?i al colecfionarilor de obiecte din trecut. Meritul principal al primilor cercetätori este de a fi semnalat prezenfa unor a?ezäri ?i a unor obiecte din vechime aducindu-?i astfei contributia la cunoa?terea istoriei acestui pämint. Primul loc din imprejurimile Sighi?oarei care a trezit interesül a fost oastrul roman de la „Podmoale", la cífiva km de óra?, pe suprafafa cäruia ruinele antice trebuie sä se fi pästrat pina in evul mediu timpuriu servind ca material de constructie pentru satele din imprejurimi. In anul 1847 inspectoral silvic Johann Graef sprijinit de filiala din localitate a societätii, intreprinde primele sondaje in acest loc. Din pacate raportul asupra rezultatelor s-а pierdut. Cítiva ani mai tirziu Fr. Müller impreunä cu Carl Goos, organizeazä о nouä campanie la „Podmoale". Este plinä de pitoresc descrierea ipe care о face acestei intreprinderi Fr. Müller intr-un raport al asociatiei: „Era la 22 iulie cind dupä ploi intermitente ca la tropice, in prima zi cu cerul senin, in orele de dimineatä a pornit un convoi cu 12 salahori robu?ti, cu unelte, insofit de un car cu boi cum se obi?nuie$te pe meleagurile noastre, pentru a dezvalui romantismul lumi'i vechi". Odatä ajun?i la locul propus säpäturile se desfä?oarä la inspirafie ?i interesül se manifesta mai mult pentru obiecte de colectionat: „am ales un punét extrem la apus ?i am inceput säpäturile la noroc. Eu pe semne nu 1-am ninxerit $i cazmaua ?i tirnäcopul nu ne-au livrat decit cioburi ?i cärämizi, in timp ce colegül meu mai tinär (Carl Goos) a dat in scurt timp peste blocuri de piaträ“. Bogäfia de materiale arheologice din zonä a stirnit permanent in continuare interesül pasionafilor pentru lumea trecutului. ln anul 1861 un alt sighi?orean, Karl Faibritius, descoperä in locul numit „Kulterberg“, pe marginea platoului ,,Breite“, un interesant complex funerar de ineineratie, a?ezat pe о micä terasä amenajatä special, orientatä spre nord. Acest complex, ее se dateazä in secolele I—II e.n. cu ajutorul а 112 monede descoperite, are trei nivele de incineräri supraetajate, delimitate prin straturi de argilä galbenä, compactä. Descoperirea reprezintä о importantä contribufie la cunoa?terea riturilor ?i ritualurilor funerare ale populafiei autohtone din vechime. In anul 1898 pe dealul „Wietenberg“, la 4 km de Sighi?oara, deal care se ridicä in partea dreaptä a riu'lui Tirnava Mare, deasupra főseiéi care duce spre Tirgu Mure?, au apärut primele vestigii ale unei culturi strävechi ее avea sä räminä in istorie sub denumirea „cultura Sighi?oara-Wiietenberg“. Säpäturile au fost initiate de Karl Seraphin de la liceul din localitate. Ineepute in anul 1898, ?i desfä?urate cu intermitente pinä in anul
