Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)
I. Arheologie
DATE PRIVIND UN STUD1U ARHEOLOGIC Al SIGHI$OAREI 77 1904, au dat la ivealä urmele unei strälucite civilizafu din epoca bronzului aparfinind tracilor. La niveluil superior de culturä arheologicä, ca о expresie a eontinuitäti'i, a fost descoperitä о a$ezare daco-geticä fortificatä cu vall §i $anf de pämint. Ceva mai tirziu, in anul 1938 säpäturile de pe acest deal au fost reluate de protf. Kurt Horedt de la Cluj, iar rezultatele complete au fost valorificate in lucrarea „Cultura Wietenberg". Intre anii 1950—1960 bogäfia arheologicä a zonei este semnalatä de Radu Vulpe (Bucure$ti) $i Octavian Floca (Deva) in urma unor cercetäri de teren efectuate ocazional, pentru ca in 1960 atenfia sä fie atrasä de о nouä descoperire: cimitirul de incineratfe de la „Piriül Hotarului". Cercetat mai intii de N. Lupu de la Sibiu $i A. Mure$an de la muzeul din Sighi$oara $i datat in secolele II—III e.n., reluat apói de Gh. Moldovan intre anii 1969—1972 $i, ulterior, de I. Mitrofan de la Muzeul de istorie al Transilvaniei din Cluj-Napoca in anul 1973. Intre anii 1963—1965 au fost reluate säpäturile $i la castrul de la „Podmoale" de cätre I. Mitrofan $i Fl. Ignat, determinindu-se cu precizie perimetrul fortlficatiei ,?i natura sistemului defensiv al castrului, alcätuitä din valuri $i $anfuri de pämint, stabilindu-se tofodatä ?i existenfa in acelasi loc a unei a$ezäri dacice anterioare peste care a fost ridicat castrul acesta de pämint in prima jumätate a secolului al II-lea e.n., pentru ca ín a doua jumätate a aceluia^i secol castrul sä fie päxäsit $i in locul säu sä ia na$tere о a^ezare civilä romanä, care atinge maximum de dezvoltare in secolul al Ill-lea e.n. ?i, probabil, i$i continuä existenfa $i ulterior о vreme. Paralel cu cercetärile efectuate asupra castrului, intre anii 1967— 1970 au fost reluate cercetärile asupra a?ezärii de pe dealul „Wietenberg“ unde a fost descoperitä necropola a$ezärii dacice, plasatä pe un platou la о oarecare distanfä spre nord-est. ln cadrul necropolei s-au dat la ivealä morminte birituale incadrate cronologic de Gh. Moldovan pe о perioadä foarte lungä, intre secolul II i.e.n. $i secolul III e.n. Activitatea de cercetare arheologicä de la Sighi$oara nu s-а incheiat in 1973. Bogata tradifie de peste 130 de anii de arheologie se continuä astäzi prin seria de descoperiri dintre anii 1976—1978. I. SÄPÄTURI ARHEOLOG1CE 1. A$ezarea ?i cimitirul de la ,,Dealul Viilor"-Sighi$oara (secolele IV—VIII ?i XI—XII e.n.) In 1976, in urma unui sondaj, a fost descoperitä a$ezarea prefeudalä de la „Dealul Viilor". Ea este situatä pe maiiul drept al Tirnavei Mari, pe douä terase joase, nefortificate, la marginea de est a ora?ului Sighi$oara, zona fiind protejatä dinspre nord $i nord-vest de un promontoriu aocentuat numit „Cornul Viilor" care este de fapt capätul de sud-est al Dealului Viilor.
