Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)
I. Arheologie
DATE PENTRU UN STUDIU ARHEOLOGIC AL ZONEI MUNICIPIULUI SIGHI$OARA GH. BALTAG Studiul i§i propune sä prezinte о succintä trecere in revistä a cercetärilor arheologice desfá$urate in zóna municipiului Sighi$oara in perioada anilor 1976—1978,1 urmind ca cele mai importante dintre descoperiri sä fie reluate in detaliu in cadrul lärgit al unor lucräri separate in vitt or. Cercetärile s-au fäcut sub forma säpäturilor arheologice $i a cercetärilor de térén $i au vizát valea Tirnavei Mari pe cursul mijlociu $i väile laterale spre nord $i mai ales spre sud ре о distantä de maximum 10 km. (pl. XXXIV) Zona cercetatä de női este sträbätutä de la est la vest de о vale largä (altitudinea la Sighi$oara este de 350 m) formatä prin eroziunea riului Tirnava Mare in cuaternar, cu terase mari, potrivite pentru dezvoltarea unor a$ezäri omene$ti, terase care sint mai bine dezvoltate pe malul sting (sudic) §i care sint inältate cu 5—7 m, cu 20—25 m, cu 30—40 m... pinä la 120 m inältime relativä peste nivelul actual al riului. Clima de dealuri, cu temperaturä medie de 8—9°C in decursui unui an $1 precipitatiile de 640 mm, au favorizat о vegetatie bogatä de päduri de fag in amestec cu stejari. $i astäzi terenul impädurit acoperä jumätate din suprafatä, cealaltä jumätate fiind formatä din fine)e, pä^uni, teren arabil $i livezi. Relieful zonei prezintä о serie de particularitäti dintre care cea mai importantä $i vrednicä de notat pentru arheologie ni se pare a fi prezenta unor väi laterale la sud care, dupä ce se ingusteazä ia intrare sub forma unor „strungi" cu puncte obligatorii de trecere, se deschid apoi la citiva kirn spre sud in largi ocoale cu pä$une $i pädure, constituind fiecare о microzonä cu excelente conditii pentru intemeierea de a?ezäri in vechime ca §i azi. Activitatea de cercetare din acenti ani pe teren a fost dublatä prin säpäturi concentrate in citeva puncte pe care le-am socotit mai impor-1 Aceste cercetäri s-au efectuat cu sprijinul tov. dr. Radu Popa de la Institutul de Arheologie Bucure$ti, cäruia !i multumim ?i pe aceastä cale. Multumim de asemenea tov. prof. Octavian Maior, tov. Dudás Ladislau $i Dragomir Adeleanu, pentru ajutorul dat in cercetarea zonei, tov. Struminski Eugen pentru informatii prefioase 5i, in mod particular, tov. Szász Mihai, pentru asistenfä graficä §i fotograficä. De asemenea mulfumesc ?i tov. prof. Emil Fluera? pentru datele cu prdvire la geográfia zonei.
