Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)

III. Etnografie

634 ION CUCEU nu spun povesti, ci glumesc, trilälesc, trufälesc, $águiesc, spunind glume, bagiocuri, pontúi i, tiute, trifä$aguri, trulä?aguri, polo janii, min­­ciuni, bra^oave, op$aguri, $ozíi, $oade, iznoave, iznoave, bazaconii, bancuri. Una $i aceea$i naratiune poate fi denumitä diferit in acela§i mediu de povestit, in funcfie de situafia de povestit pe care о ilustreazä: poveste sau trufá, poveste sau polojanie etc. Räspindirea acestor termem in Transilvania este neuniformä $i greu de cercetat. Ariile lor se suprapun ín cele mai multe cazuri, unii ter­mem fiind aproape general folositi, aläturi de poveste: glumä/glume, batjocurä/batjocuri, minciunä/minciuni. Trufä/trufe a atestat de O. Bir­­lea in Tara Oa$ului, dar aria lui nu se limiteazä numai aici, ea fiind múlt mai intinsä. Se intinde, astfei, din Alma$, Arad, prin Bihor, Sälaj ?i Sätmar $i trece peste Oa§ in Maramure?. In Secuime §i in Cimpia Transilvaniei forma tieiä este atestatä, de asemenea, in citeva localitäti izolate. Ceilalfi termeni se pare cä au in ultima vreme, о frecvenfä din ce in ce mai scäzutä, fiind väditä retragere din uz. Tot mai rare sint, astfei, denumirile de polojänii, bazaconii, op$aguri. Destinele celorlalte sint ?i mai dificil de urmärit, deoarece, pe vechile sensuri, cu care circulau, s-au altoit infelesuri noi. Astfel, snoavä/iznoavä care a denu­­mit, probabil, о categorie narativä precis determinata in trecut, apare rar cu vechea incärcäturä semanticä in Transilvania. Se vorbe$te pe alocuri, de cineva care ,,s-o fäcut de iznoavä" expresie echivalentä cu ,,a se face de poveste'' care a §i inläturat-o din limbä pe prima. Sensul strävechi, bine conservat aici, nu se verificä in cazul denumirii nara­­fiunii glumefe. Cind cineva spune snoave este mai evidentä influenfa denumirii acceptate de folclori?ti, care capätä putere de circulate datoritä räspindirii culegerilor de próza popularä in mediile folclorice. Aceea$i este situafia termenului basm, pe care O. Birlea l-а atestat cu sensul de narafiune glumeafä in Transilvania nord-vesticä34. $i mai complexä este terminológia popularä referitoare la legende. O. Birlea afirmä pe baza cercetärilor sale de teren, ca „specia e denu­­mitä popular, pretutindeni la noi, poveste"35. Termenul i$i extinde, intr-adevar, sfera de cuprindere $i asupra acestei categorii in mäsura in care diferitele tipuri de legenda reu§esc sä se ridice prin acte de per­formare, la inälfimea pove$tii. Cél mai adesea, insä, legendele au acé­láéi régim de manifestare cu povestirile superstifioase, fiind date ca „intimpläri adevärate": ,,s-on-timplat, nu-i poveste", ,,asta nu-i po­veste, cä-1 $tiu eu cä ala, о fost strigoi“ etc. Indeosebi legendele despre fimfe mitice,- strigoi, pricolici, Fata Pädurii, mäiestre, balä, §olomonari sint frecvent legate de anumite persoane din sat sau din imprejurimi $i nu se disting de povestirile superstifioase. Nici aceste legende, nici povestirile superstifioase nu sint denumite decit incidental prin ter­­menul poveste. Pretenfia legendei §i a povestirii superstifioase de a infäfi$a adevärul $i de a fi crezute „färä §oväire" cu atit mai mult cu 34 Ibidem, p. 109. 35 O. Birlea, Mied enciclopedie a pove$tiIor románéin. Bucure$ti, Ed. §tiin{ificä, 1976, p. 213.

Next

/
Oldalképek
Tartalom