Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)
III. Etnografie
630 ION CUCEU pästreazä, in anumite limite, sensui de naratiune, a povesti nu mai corespunde intotdeauna intelesului de a spune о poveste. „A povesti inseamnä a sta de vorbä, a discuta despre necazuri, despre interese, despre diferitele incidente, care intervin sau s-au strecurat prin viata satului sau prin viata intimé a oamenilor. Comunicarea, povestirea acestora se face pentru a-$i impärtä$i unii altora gindurile, pentru a-§i face pärta$i la necaz, pentru a gäsi impreunä о solufie sau pentru a se veseli cu о ironie sau glumä"28. Cazan n-a sesizat insä relafüle interne ale procesului de comunicare pentru a-§i fi dat seama cä orice eveniment narativ este prins intr-un anume flux comunicativ. Situatiile sociale pe care el le evocä sint, potential, situatii de povestit. lntr-o societate traditionalä, comunicarea „necazurilor" $i „incidentelor", nu numai cä nu exclude apelul la naratiune, dar, in anumite cadre, nici nu se poate abtine de la folosirea formelor arhetipale ale comunicärii narative. Urmärirea verbului in cele mai frecvente contexte aratä cä el a cäpätat, intr-adevär, un sens mai general ajungind sä se refere in citeva zone folclorice importante (Bihor, Meses-Plopi?, Codru, Címpia Transilvaniei, Valea Gurghiului, Näsäud), la numeroase tipuri de evenimente verbale, acoperind, uneori aproape deplin, multiplele infäti§äri ale procesului de comunicare: povestim de/despre/ /си/la in stäm $i povestim,- povestim märgind pä drum,- a$teptäm... §i povesteam,- povestesc lucrind; ne-am intälnit §-am povestit; povestim sä treacä timpul. Jocul semnificatiilor se involbureazä insä, dupä cum reiese din räspunsurile la intrebarea 1322 din Chestionarul Atlasului lingvistic román referitoare la sintagma: eu stau la poveste, care capätä, urmätoarele variante dialectale: stau la/de vorbä (pe alocuri in Cara§-Severin, Arad, Bihor, Hunedoara, Tirnave, Tara Oltului, Tara Birsei, Secuime, Valea Mure$ului, Näsäud, Cimpia Transilvaniei, Cluj—Huedin, Sälaj, Oa$); stau da tainä (Caras-Severin, dar dupä cum dovedesc ultimele sondaje $i in Bihor, Sälaj, Codru, Maramure§, expresia fiind arhaicä, in väditä retragere din uz); stau la/dä divan; $idem $i divänim (Cara$-Severin, Banat, pinä spre Arad); stäm in/la/de/minciuni (Hunedoara, Tirnave, Näsäud, Cimpia Transilvaniei, Sälaj, Codrul, Satu Mare, Oas). Cu о räspindire generalä ín Transilvania este insä expresia stau la (de/in povesti) povesti, in unele pärti circulind paralel cu cele mentionate mai sus. Ea acoperä о anume realitate socialä, accentuatä in unele räspunsuri prin mentionarea gratuitätii interactiunii sociale numite, care este vreme pierdutä: pcierd vremea la puoveste,- pterdem vreme cu pove^ti/minciuni; povestim $i treacä timpu; povestim §i omorim vremea. De$i anchetatorul lingvist n-a inregistrat intotdeauna cuvintele in contexte care sä favorizeze cercetarea in problema noasträ, putem remarca faptul cä delimitärile fäcute sint deosebit de interesante. Eie 28 I. C. Cazan, Literaturä popularä, Drägu? — un sat din Jara Oltului (Fägära$). Manifestari spirituale, Bucure$ti, 1947, p. 2.
