Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)
III. Etnografie
ImpletггиL funiilor la bala 621 tinim tot a$a, pina ce firul este trecut pe dupä toate cirligele de la loiträ, odatä sau de mai multe ori, in functie de grosimea funiei ce se confecfioneazä. Capätul se introduce printre fire (pl. CXIV/3). Dupä ce se termina urzitul incepe räsucitul corzilor (vifelor). Räsucitul se face cu toate corzile deodatä, cu ajutorul lopäfelei ce se introduce in capetele manivelelor de la loiträ (pl. CXIV/4) §i se rote§te de mai multe ori pina ce corzile se intind in a?a fei ca sä fie elastice. Daca vreo coardä rämine mai „slobonoagä", se räsuce$te separat cu ajutorul manivelei cirligului de care este legatä pinä se intinde la fei ca celelalte. Dupä ce toate corzile sint la fel de íntinse, se trece la räsucirea funiei, cu manivela de la cärucior. Pentru ca firele sä nu se lege unul de celälalt se folose$te „puricele'', о bucatä de lemn de formä cilindricä, ce are säpate patru §änfulefe radiale, in care inträ corzile funiei. (pl. CXV/1). Räsucirea funiei se face cu manivela de la cärucior. In momentul inceperii räsucirii puricele se aduce lingä cirligul cäruciorului (pl. CXV/2), apoi, incetul cu incetul, pe mäsura räsucirii, este deplasat spre loiträ pinä se terminä de räsucit funia. (pl. CXV/3, 4; pl. CXVI/1). La sfir§it, capetele se scot din cirlige, se adunä-ntr-un ochi care se introduce prin funie cu ajutorul unui ,,sulhac" (pl. CXVI/2), scofindu-l de partea cealaltä. Apoi, prin ochi se introduce celälalt capät al funiei, formindu-se, astfei, un laf (pl. CXVI/3, 4). Dupä ce funia este gata, se freacä de un stilp, mai gros, pentru inläturarea eventualelor pozderii care au mai rämas, pentru а о netezi $i intäri. Dacä la tors $i la urzit participä doar douä persoane, la räsucit trebuie sä participe neapärat trei persoane: una la loiträ ca sä invirteascä lopäfica, alta la cärucior ca sä invirteascä manivela §i alta cu puricele. Se confecfioneazä mai multe tipuri de funii, de lungimi $i grosimi diferite. De obicei cele mai lungi se fac mai groase iar cele mai scurte se fac mai subfiri. Funiile scurte se folosesc pentru legatul vitelor la iesle ori in coarne cind sint injugate. Acestea se numesc ^teanguri. Cele mai lungi se folosesc la legatul finului pe cärufä ori pentru priponitul animalelor la pä$une. Valorificarea funiilor se face pe plan local, fiecare cetäfean i$i confecfioneazä singur funiile necesare in gospodärie, imprumutind instalafiile de la cei care le au, ori se asociazä intre ei. In micä mäsurä, uneori, le-au valorificat §i in tirgurile ocazionale sau cele permanente din órajele Tirgu Mure$ $i Reghin. In prezent me$te$ugul se practicä foarte rar, doar ocazional, deoarece färanii i§i procura funii din comertul socialist, ieftine ?i de calitate superioarä.
