Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)
III. Etnografie
ÍMPLETITUL FUNIILOR LA BÁLA VALÉR POP О investigate fäcutä pe teren, in anul 1976, in comuna Bäla, judetul Mure$, pentru descoperirea unor valori de patrimoniu cultural national, ce apartin culturii populare, ne-а prilejuit descoperirea unui grup de obiecte, ce constituiau о instalatie pentru confectionarea funiilor. Informatorii consultati1 n-au reu$it sä ne relateze despre vechimea me?te$ugului doar cä ei, a$a 1-au cunoscut, a?a 1-au practicat $i n-au auzit nici de la strämo§ii lor, sä fi folosit alte sisteme de impletit funii, cu altfel de unelte, inafara impletitului cu mina. Nici in bibliográfia de specialitate consultatä, n-am gäsit prea multe relatäri despre acest sistem de impletire a funiilor. Radu O. Maier, prezentind me$te$ugul „Funieritul“, in „Etnográfia Väii Bistritei", face о prezentare a unui sistem de impletit funii, cu ajutorul unor cirlige de lemn, manevrate manual, sistem folosit de locuitorii din zona prezentatä. El aminte$te in lucrare cä in Transilvania se folosesc sisteme de impletire a funiilor pe orizontalä, cu ajutorul unor instalafü speciale, sistemul prezentat de autor fiind pe verticalä.2 Tudor Pamfile, prezentind me$te$ugul in lucrarea „Industria casnicä la romäni", descrie „crivala“, о unealtä cu ajutorul cäreia se räsucesc funii, asemänätoare cu „torcätoarea" din sistemul prezentat de noi.3 Din aceste motive ne-am propus sä ne ocupäm, mai indeaproape, de cercetarea acestui me§te§ug popular §i am desfä$urat in anul 1979 о nouä campanie de cercetare, cu ocazia cäreia, am reconstituit intreg procesul de confecfionare а funiilor, adunind, astfei, un bogát material faptic pe baza cäruia am intocmit lucrarea de fajä. Materia primä din care se impletesc funiile este cinepa, plantä textilä cu diverse intrebuinfäri in industria casnicä. Ea a fost cunoscutä §i folositä incä din epoca neoliticä, märturie stind descoperirile arheologice de pe teritoriul patriei noastre. Dacii §i apoi daco-romanii foloseau din plin cinepa, fiind mesteri neintrecufi in prelucrarea ei.4 Multe denumiri din terminológia actualä legatä de prelucrarea cinepii, 1 Informatori: Manfa Alexandru, 75 ani; Dodifä Vasile, 56 ani; Milä$an Die, 71 ani; Pitar Constantin, 52 ani; Huza Vasile, 47 ani; Bernaski Dumitru, 46 ani. 2 Radu O. Maier, Funieritul, in „Etnográfia Väii Bistrifei", Piatra Neamf, 1973, pp. 563—567. 3 Tudor Pamfile, Industria casnicä la romäni, Bucure?ti, 1910, pp. 212—213, 4 Istoria Romäniei, Ed. Acad. R.P.R., Bucure?ti, I, p. 268.
