Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)
III. Etnografie
SÄRBÄTOAREA BOULUI 605 35 de ani constatam, cä are cu totul altä infäti?are decit cea desprinsä din de$crierea publicatä mai ínainte. Acum este mai mult defilarea unui cortegiu de cäläreti, $i care trase de bői impodobiti $i nu mai este „impodobirea vitelor“ de odinioarä. invätätoarea Ana Uscoiu ne serie: ,,Dupä prinz, pe uli|a largä apar fläcäi caläri pe cai impodobiti cu flori, cu steaguri fäcute din basmale colorate in miini. Se intilnesc tofi in capätul satului din sus $i pornesc impreunä in cintece ... Se opresc apói pe rind la porfile intelectualilor ?i ale oamenilor mai instärifi, unde cintä cite-о cintare $i sínt räsplätifi cu báni. Vin apoi care (subl. n.) cu boi impodobite cu crengi de stejar $i flori de toate culorile, 5ncärcate cu iete $i fläcäi care se intrec, care mai de care, in cintece §i chiote de veselie..Spre seara cortegiul se imprä$tie, feciorii $i fetele ,,tinind ca amintire a acestei zile pläeute cununile ve?tejite de flori, care au impodobit gitul cailor $i al boilor." О scurtä comparatie intre aceste douä descrierii In anul 1898 „inainte merg cu caii tot eite doi (cäläreti) aläturea, ... apoi vin cei cu boii stind un iecior in mijlocul boilor, iar doi de cite-о parte a boilor"; in anul 1933 ,,vin apoi care cu boi, impodobite cu crengi... incärcate cu fete $i fläcäi...“ Comparatia nu are nevoie de explicare. In anul 1955 ne-am interesat prin preotul folclorist Valériu Cri$an din $ercaia de unele amänunte ale obiceiului. D-sa ne trimite la data de 11 august 1955, räspunsul preotului loan Novae din $ona: ,,S-a pierdut obiceiul cu tótul §i nu mai $tiu nici oamenii detaliile de cari imi serii". Pe valea Some$ului Mare, in Ghiolf, serbarea are loc ín ziua a doua de Rusalii. Atunci aleg feciorii un bou pentru impodobit. E de remarcat cä un criteriu de care se tine seamä la alegerea boului, este ca acesta sä fie cél mai impungos bou din sat. Fetele i?i dau, pentru impodobirea boului, cele mai frumoase obiecte ce le au: covoare, näfrämi, panglici. Dintre feciori 5 in$i au rol in jurul Boului gátat, anume: doi feciori au sä dueä boul de coarne: ace$tia se imbraeä in haine de särbätoare; un alt fecior este gofoiu, imbräcat in haine zdrentoase, cänit pe fatä cu funingine, $i la dos are atirnat un clopot de oi, in minä cu un mäturoi lung in coadä, in virf cu frunze, pe care le udä bine $i le bagä apoi in funingine; cu aceasta dä dupä aceia care s-ar imbulzi prea tare pe bou. Un al patrulea fecior e tiganca, care adunä darurile: ouä sau bani. $i un al cincilea fecior este jandarmul, care cu pu§ca de lemn este de fatä. Boul este gätat — impodobit — cu о verincä de linä, in care sínt scoase flori cu cordenciul. Verinca e trecutä peste spatele boului $i prinsä pe sub foale ca sä nu pice. De verincä sint prinse panglici, märgele cäpätate de la fete, §i briie §i clopotei de la feciori. Intre coarnele boului este fixatä о cununä, potrivitä, fäcutä din verdeafä §i flori, $i in diametru sint trase fire cu coco?i de cucuruz sau boabe albe de fasole in loc de §ir de märgele. Boul este legat la ochi cu douä näfrämi. Intre obiceiul din Ghiolf $i descrierea ce о avem de la Moldovän Gergely despre felul cum se practica obiceiul in főstül comitat jude-
