Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)
III. Etnografie
606 TRAtAN GHERMAN tul Alba Inferioarä, gäsim о asemänare, о particularitate comunä, intrucit $i in Ghiolt feciorii cari iau parte la acest ceremonial obi$nuiesc sä se mascheze. Aceastä particularitate mai apare in Táure din pärtile Näsäudului $i in Caianul Mare, pe valea Tible§ului. Alaiul pleacä cu boul impodobit, de la о margine de sat $i cutreerä intreg satui. Fetele nu fac parte din convoi; ele se posteazä in grup in mijlocul satului §i a$teaptä sä soseascä feciorii cu boul impodobit. Trecind prin sat, se opresc la fiecare poartä cu boul gätat, „figanca" inträ in curte §i joacä särind de citeva őri, iar gazda о cinste§te cu bani, sau cu ouä. Cind ajung in mijlocul satului, unde ii a$teaptä fetele, de la о distanjä nu prea mare de acestea dau drumul boului, iar fetele trebuie sä-1 prindä. Dacä vreo fatä mai indräzneajä reu§e$te sä prindä boul, fetele sínt socotite invingätoare. Eie despodobesc boul, i$i iau toate decorurile cu care au contribuit la impodobire, iar feciorii sint datori sä le räscumpere. Anume, in ziua aceea au voie sä intre in circiumä ?i fetele, au voie sä se a$eze la mese $i sä cearä bäuturä citä voiesc, iar feciorii sint obligafi sä pläteascä. In cazul cä fetele nu pot prinde boul, dinsele sint obligate sä „omeneascä" pe feciori cu bäuturä. E о cinstire imprumutatä intre tineret. Dupä ce s-а isprävit bäuturä, tineretul pleacä la joc. E credinta in popor cä fata care prinde boul se $i märitä in anul acéla. Obiceiul se mai pästra in anul 1939 §i in Caianul Mare de lingä Beclean. Feciorii, cu trei zile inainte de Rusalii cereau de la о gazdä boul cél mai frumos, ca sä li-1 dea pentru instrutat la Rusalii. In cele trei zile boul era läsat sä pascä in voie, őri unde va nimeri, iar feciorii il päzeau pe rind, ca nu cumva sä rätäceascä pe undeva. In noaptea din spre ziua a doua de Rusalii feciorii se string in pädurea din apropierea satului $i fac foc. Apoi despoaie coajä de pe cire$i sälbatici, i$i croiesc din coajä curele cu care se incing §i de eie atirnä cite-о sabie de lemn. I?i fac §i cite-un coif, in virf cu о peanä dintr-o creangä de stejar; gleznele picioarelor §i le infä§oarä tot cu coajä de cire$. Toate acestea le imbracä peste imbräcämintea obi§nuitä peste säptäminä. $i dupä ce §i-au cänit faja cu cenu§ä — a?a ca sä fie cit mai de nerecunoscut, fiecare ia in minä cite-о nuia lungä cu care alungä pe cei ce s-ar apropia prea tare de ei $i fac loc in multime, cind aceasta ar näpädi prea mult, convoiul mergind cu boul instrutat prin sat. A doua zi de Rusalii, dimineaja, aduceau boul in pädurea din marginea satului $i il instrutau cu cele mai frumoase tesäturi, covoare, cusäturi din sat, apoi cu panglici $i cu clopotei. Intre coarne ii puneau о cununä mare din verdeajä §i flori legate pe un schelet fäcut din leje, in formä de trapéz. Cind isprävea preotul slujba in bisericä, tineretul pleca cu boul instrufat; preotul cu credinc.io$ii care au fost la slujbä ii a$tepta in crucea satului, ca sä siinteascä boul. Preotul fäcea sfinjirea apei, apoi stropea cu aceastä apä boul, $i pe credincio$i. Dupä sfinjirea boului, feciorii plecau cu el de-а lungul satului, §i din toate pärtile era udat
