Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)
III. Etnografie
604 TRAIAN GHERMAN la alti oameni mai frunta$i." Cind ajungeau la unul din gospodarii ale$i ziceau: — Stäpine gazda, fi-am adus un bou frumos; nu-1 cumperi? — Ba da! — räspundea gospodarul, §i le dädea cite un slot sau о coroanä (sau lei), vre-un pahar de rachiu sau vin. Umblatul acesta tinea pinä dupä amiazä; atunci ,,despodobeau" boul tot in curtea unde 1-au impodobit. Fetele i?i duceau acasä covoarele §i podoabele cu cari au contribuit, iar feciorii se imprä$tiau la ale lor. Ca $i ziua de Pa$ti, in ziua de Rusalii nu se tinea joc $i nici un fel de petrecere. A doua §i a treia zi seara apoi, feciorii se intruneau §i, cu banii primifi ca cinste dela gazde, petreceau. Pentru impodobit nu alegeau un alt animal oarecare, ci ,,a fost ales boul pentru cä il considerau ca pe un animal sfint, fiindcä el e cintat $i in colindele de la Na$terea Domnului." О altä localitate din jurul Sibiului, de unde cunoa§tem acest obicei, este Säcelul. In anul 1934 s-а mai practicat incä. Ca $i in satele de mai sus, a$a $i in Säcel feciorii impodobesc un bou, cit mai frumos ?i cu coarne cit mai mari. Särbätoarea are loc in ziua de Sinziene. ln impodobirea boului gäsim о träsäturä caracteristicä, anume sä fie cit mai pronuntat, cit mai evidentiat caracterul national romänesc. De aceea boul este impodobit, adicä invälit cu un covor täsut cu motive nationale, pe acesta sint cusute „batiste, briuri nationale $i fei de fei de frunze (panglici) colorate, de mätase, in colorarea ro§ie, galbenä $i albasträ. La coarnele boului se pun ciucuri trei colori §i sínt impreunate cu briuri, iar pentru a da de §tire cä vin cu boul, ii pun un clopot. “ In acest fei de impodobire cu motive románe$ti se vede pecetea främintärilor §i a luptelor nationale romäne$ti cu autoritatea de stat din ultimele decenii ale stäpinirii sträine, care impiedica §i interzicea astfei de manifestari. impodobirea boului se face in curtea stäpinului, in dimineafa de Sinziene. Cu impodobirea boului potrivesc a?a, ca sä fie isprävitä inainte de-а fi ie$it lumea din bisericä. Pe cind e timpul sä se gate slujba, feciorii cu boul impodobit a?teaptä in fafä, iar credincia$ii ie§ind de la slujbä „cinstesc boul“ cu bani, care cu cit vrea. Banii ii adunä „primarul feciorilor“. Fetele se gräbesc sä ajungä cit mai curind acasä. Convoiul pleacä acum de la bisericä spre sat. „Feciorii se a$eazä intr-un rind „cu miinile de dupä cap, inaintea boului, §i cintä doine, acompaniati de läutari, iar un fecior in urma lor duce boul de corn. Merg cu boul pe toate ulifele satului, cintind doine,- mai ales cintä doina „Pe marginea Dunärii“. Fetele ies din curfi cu vase cu apä, udind boul §i pe feciori", iar stäpinii „cinstesc boul cu cit au voie." Dupä ce au ocolit tot satui, se due cu boul la stapln $i fetele vin dupä podoabele care le-au imprumutat pentru impodobire. Cu banii strin§i ca cinste a boului, feciorii seara petrec. Obiceiul din $ona (Fägära$), deseris de loan Popa in anul 1898, mai däinuia ?i in anul 1933, dupä cum ne scrie inv. Ana Uscoiu. Dupä
