Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)
III. Etnografie
SÁRBATOAREA bouwi 603 Dupä ce au cutreierat satui, se intőre la stäpinul boului. Acesta din bunä vreme a a$ezat in mijlocul curfii о masä acoperitä cu о fesäturä, $i pe ea un blid cu griu. Feciorii, §i bine inteles alaiul intreg care ii insote?te, intrind in curte inconjurä masa de trei ori cu boul dus de coarne, iar gazda aruncä griu peste bou, strigind: Noroc! la care multimea räspunde cu acela§i Noroc! Alaiul se imprä?tie, iar gazda ii pune pe fiecare la masä, beau §i mänincä. Dupä ce isprävesc cu masa, incepe jocul, tot in curtea gazdei, unde acum se stringe tot satui. E о särbätoare a comunitätii intregi. Obiceiul era cunoscut in comuna Cut inainte de primul räzboi mondial. De atunci insä nu se mai practica. Tot in ziua de Rusalii, tineretul impodobea un bou, al unei gazde care avea mai mult de secerat $i care, desigur, avea cei mai frumo$i boi. Dupä ce colindau satui cu boul impodobit, tineretul se intorcea la stäpinul boului, care apoi omenea intreg tineretul cu mincare ?i beuturä, iar ace$tia, in schimb, erau datori sä-i faeä о zi de clacä la secere. Mai de mult era cunoscut obiceiul §i in Tiur, de lingä Blaj. Obiceiul avea loc in ziua de Sinziene; atunci feciorii imbräcau un bou, „punind un lepedeu maré pe el, pe care il impodobeau cu curele (bätute) cu bumbi, cu clopotele $i näfrämute, iar coarnele cu ЬотЩе $i panglici." Cu boul impodobit §i insofiti de cetera$i, umblau pe ulifele satului; gazdele ii cinsteau cu bani, cu care apoi i?i petreceau, dupä ce au isprävit cu umblatul prin sat. ln Loamnä$ din pärfile Sibiului, obiceiul s-а practicat mai pe urmä in anul 1939. Cu inceperea celui de-al doilea räzboi mondial s-а pierdut $i obiceiul. ln saptämina Rusaliilor feciorii fäceau sfat, de la eine sä cearä un bou pentru impodobit la Rusalii. Se gindeau nu numai la cél mai frumos bou din sat, dar care sä aibä $i cele mai mari $i mai frumoase coarne. De multe ori luau un bou de la curtea domneascä, fiindcä aici gäseau mai u$or un bou pe piacul lor. In simbäta Rusaliilor, seara, feciorii luau boul ales $i ii dädeau drumul pe luncile necosite ale grofului, care erau in fata satului, §i pä§una liber, pinä dimineata, päzit de tofi feciorii care cintau toatä noaptea. In ziua de Rusalii dimineafa duceau boul in curtea stäpinului, il spälau, il feselau, apoi il impodobeau cu covoare care de care mai frumoase, cu märgele, batiste, ciucuri, 6—7 clopote, §i crengi verzi in coarne. Toate podoabele erau о contribute din partea fetelor, care insä nu luau parte la impodobirea boului. „Dimineafa, incä inainte de-а intra lumea in bisericä, plecau cu el prin sat, luind cu ei ?i 2—3 tgani cu ceterile. Mergeau mai intii la iunogiu (primär), apoi la preot, inväfätor, la $eful de garä, la gróful $i
