Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)

III. Etnografie

OBICEIURI DIN CÍMPIA TRANSILVANIEI

597

Copilul era apói scos din scäldätoare §i na§a il ímbráca in hainele aduse in dar de ea. Se ducea apói in faja unei icoane tinindu-1 intr-o minä pe copil iar il alta lumínarea aprinsä ?i sarutindu-1 pe copil pe gura sau pe frunte, se-ntorcea consecutiv spre cele patru puncte cardinale, incepind cu räsäritul §i-i fäcea diferite urári printre care §i aceea de a nu-i mirosi gura. Urma predarea copilului. Na?a apropindu-se de finä ii intindea fiúi zicindu-i:

Női vä dórim ca sä träiascä Sa träiascä $i sä creascä Si sä fie sänätos Bogát, harnic $i frumos Cu fetele drägostos.

Dar sä fie lucrätor De pärinti ascultätor.

(Inf. Suciu Susana — Valea Rece)

Dupä indeplinirea acestor formalitäti na$a lua in minä о luminare aprinsä, se ducea cu ea in camera in care locuie?te mama $i copilul, afuma partea de sus a u$tiorului $i, apoi, lipea luminarea in mijlocul crucii pentru a se stinge. Scotea apói cri$ma din apa in care a fost scäldat copilul, о storcea bine $i mergind inaintea oglinzii о intindea in jurul ei rostind aceste cuvinte: ,,Sä fii, finule, a$a de frumos incit toatä lumea sä se oglindeascä la tine".

Dupä scalda cumetriei urma о petrecere cu care ocazie participandi se a§ezau mai intii la ,,masa cumetriei", incärcatä cu mincämri $i bäuturi alese, mincau §i beau $i, apoi, petreceau cu cintece §i joc. Cu aceastä ocazie, ca §i la nuntä, atentia era indreptatä spre na$ $i na$ä la adresa cärora se chiuia cu intelesuri; „Dragu mi-i cimpu cu flori / $i näna§u uneori. / Dragu mi-i cimpu cu iarbä / $i näna$a citeodatä".

Odatä cu terminarea petrecerii prilejuite de „scalda cumetriei" ciciül complexului ceremonial de la na$tere se incheia. Obiceiurile, credintele, superstitiile, riturile $i practicile rituale pe care le-am deseris, prezintä о mare importantä nu numai etnograficä ci $i istoricä pentru poporul nostru. Eie contin elemente de credinte arhaice, practici rituale, rituri de anticipate, de trecere, rituri de previziune ?i de integrare, rituri de apärare $i de consacrare, elemente magice (exemplu, credin^a in ursitoare), elemente ceremóniáié de urare, cu adinci semnificatii, la baza lor stind credinte $i practici rituale romane.

Prezenta acestor credinte, obiceiuri $i practici rituale in toate regiunile istorice ale tärii noastre, vorbesc despre originea §i unitatea culturalä a poporului román.