Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)
III. Etnografie
592 VASILE POP gatä $i-nvätatä / Femeie de treabä / $i luatä-n seamä" {Inf. Todea Raveca — Petea). Urma imbäierea $i in'fä$area. Dupä ce copilul era infä?at, mama lui lega íntr-un colt al fai$ei frei cafei de usturoi zidnd: „Atunci sä se deoache copilul meu cind se va deochea acest usturoi". Este semnificaitiv faptul cä ín alté regiuni ale farii noastre in coltul fa?ei se innoada 3 boabe de griu de vara $i 3 de toamnä, 3 boabe de piper, 3 bucäti de sare etc., tot cu scopul ca sä nu se deoache copilul.10 Primirea tatälui copilului se face imediat dupä ее copilul a fost imbäiat $i apói infä$at. Primirea lui se face de cätre moa?ä care-i oferä la sosire rachiu indulcit cu miere de albine. Imediat ce a intrat, moa$a ii ia päläria sau cäciula $i-i zice: ,,Asta-i a bäiatului". ín alte localitäti aceste obiecte sint atirnate intr-un cui la capul lehuzei de unde nu se poate lua pinä ce tatäl n-o räscumpärä. Räscumpärarea constä in bani, bäuturä sau un alt cadou. In cazul in care noul näscut e fatä, in cuiul de deasupra capului lehuzei se átírná a näframä sau о batistä. Aceste obiecte destäinuie tatälui daeä noul näscut e bäiat sau fatä. Tatäl se duce la copilul infä?at, care a fost pus ре о pernä, il särutä $i-l predä mamei. Acest moment este semnificativ pentru poporul nostru cäci §i strämo$ii no$tri, romanii, procedau asemänafor. Ei insä a§ezau copilul in mijlocul casei, pe pämint de unde numai tatäl avea dreptul sä-1 ridice. ín caz cä-1 ridica era semn cä-1 recunoa$te pe copilul säu, cä ii däruie viatä. ín caz contrar nu-1 ridica. Ba in cazuri exceptionale, cind copilul era monstru, tatäl avea dreptul sä-1 omoare c'hiar.11 Credinta in ursitoare, bune $i rele, de care ar depinde dupä conceptia superstitioasä a poporului nostru destinul fiecärui om ín parte, increderea in capacitaitea oamenilor de a le imbuna pe cele rele, a generat о serie de alte practici ?i obiceiuri. Printre aceste obiceiuri amintim pe acéla „atit de naiv al ospätärii ín primele nopti a acestor fiinte neväzute $i al invoeärii lor in cintece“.12 Ursitoarele erau ai?teptate cu neräbdare §i multä grijä. Se credea cä ele vin a treia zi dupä na$tere ?i inträ noaptea in camera lehuzei, färä a fi väzuie sau simfite de cineva, Sint localitäti in care se crede cä ursitoarele vin in prima säptäminä dupä nastere $i anume in noptile färä sop a treia, a cineea, a §aptea.13 Dupä credinta localnieilor sint 11 ursitoare, о parte bűne iar о altä parte rele. Se credea cä ín noaptea ursitoarelor toti ai casei trebuiau sä fie veseli ca sä influenteze ínspre bine ursitoarele rele pentru ca §i acestea sä urseascä numai de bine. ín camerä se-ntindea о masä mare, incärcatä cu tot felul de bunätäti $i bäuturi. Ursitoarele veneau, se ospätau §i petreceau $i, apoi, urseau destinul noului näscut. ln aceastä noapte se hotära daeä copilul nou näscut va fi sänätos sau bolnav, särac sau bogát, frumos sau ürít, cuminte sau prost, daeä se va/ oäsäfbori sau ba $i cu eine anume, daeä va muri de moarte 10 Artur Gorovei, op. cit., p. 30. 11 Artur Gorovei, op. cit., p. 34. 12 Mihai Pop, D. Pop, Valeriu Ciobanu, Obiceiurile in legäturä cu momentele mai importante din viata omului, in Istoria literaturii románé, Ed. Acad. R.P.R., Bucure§ti, 1964, p. 36. 13 Artur Gorovei, op. cit., p. 38.
