Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)
I. Arheologie
PROBLEMA CERAMICII MORMINTELOR SCITICE DIN TRANSILVANIA 53 ponticä. Ele sint insä bine cunoscute pe teritoriul Romäniei. In Hallstatt-ul C le intilnim, de exemplu, in necropola de la Basarabi 55, in a?ezarea fortificatä de Ja $eica Mica56, in a?ezarea de la Bernadea (vezi n. 29), Ja Cicäu57 etc. In Hallstatt-ul D, astfel de strachini apar ?i la Ferigile58. In cadrul grupului scitic din Transilvania strächinile cu caneluri (ambele variante) apar totdeauna in asociatie cu materiale de pregnant caracter arhaic, adica numai in morminte ce apartin fazei de inceput a grupului. Pentru cronologia acestor variante e de mentionat ?i faptul cä in Transilvania nu cunoa?tem pina acum strachini canelate care sä poatä fi datate mai tirziu decit exemplarele aflate in morminte s'citice. Rezultä deci faptul cä strächinile canelate (cu sau färä proeminente), constituind variante locale, perpetuate din Hallstatt-ul C, au fost preluate de la autohtoni de cätre grupul scitic intrusiv, dar utilizarea lor, a$a cum о aratä cronologia mormintelor in care au apärut, nu a depä?it etapa imediat urmätoare infilträrii in Transilvania. Desigur, nici ín cazul acestor variante de strächini nu se poate puné problema raportului cronologic dintre ele (in cadrul grupului scitic), deoarece ambele reprezintä categorii autohtone mai vechi, care au putut fi preluate simultan, faptul fiind de altfel evident prin aceea cä apar numai in morminte pregnant arhaice. In orice caz, conform descoperirilor cunoscute pina acum, aeeste variante nu par sä depä?eascä faza de ínceput a grupului, ele neputind fi datate, din acest motiv, decit in prima jumätate a secolului VI i.e.n. Aceea^i datare timpurie trebuie admisä ?i pentru strächinile simple färä proeminente (varianta Bla), care in mormintele grupului scitic din Transilvania apar (ca $i variantele cu caneluri) numai in asociatie cu categorii de inventar scitic, arhaic iar la nordul Märii Negre sint caracteristice culturii scitice incä din faza cea mai veche. Spre deosebire de variantele Bla ?i B2a, B2b, care apar, cum s-а arätat, in numär redus §i numai in asociatie cu material pregnant arhaic, varianta Blb, cu proeminente, dar färä caneluri, se intilne$te pe intreaga duratä a acestui grup, ea constituind, totodatä (oa $i vasele bitronconice cu proeminenfe) singura variantä care se gäse$te in mormintele tirzii, cum sint cele de la Bäita. Cu alte cuvinte, aceasta este varianta care continuä sä fie utilizatä pinä la incheierea existentei grupului in Transilvania. Avind in vedere faptul cä varianta e cunoscutä §i in morminte apartinind necropolelor arhaice (Blaj, Cipäu, Teiu?, Tg. Mure? etc.) rezultä cä ea e utilizatä aproximativ simultan cu variantele arhaice, acestea din urmä incheindu-?i insä existenfa in prima jumätate a secolului VI i.e.n. In cadrul grupului scitic din Transilvania se cunoa?te о singurä strachinä cu búza evazatä (färä proeminente), descoperitä in cadrul necropolei de la Ciumbrud, intr-un mormint de incineratie59. Fiind о ca-55 VI. Dumitrescu, in Dacia, N.S., 12, 1968, p. 219, fig. 24/3—4. 56 K. Horedt, in SCIV, XV, 2, 1964, p. 192, fig. 7/1—4, 10. 57 Cercetäri I. Winkler; materialul in Muz. Aiud. 58 Al. Vulpe, op. cit., pl. 1/3, 10. 59 $t. Ferenczi, in ActaMN, II, 1965, p. 104, fig. 5/2; 13.
