Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)
I. Arheologie
54 VALENTIN VASILIEV tegorie izolatä, de ехсерЦе ín cadrul grupului, nu am considerat necesar s-о cuprindem in clasificare. Acest tip de strachinä nu se intilne$te, dupä cuno§tintele noastre, ín ceramica sciticä de epocä arhaicá din nordul Marii Negre. ín schimb, pe teritoriul Romäniei e larg räspinditä in grupele culturale autohtone din Hallstatt-ul D, de exemplu la Birsesti (unde constituie tipul predominant) $i la Ferigile, unde apare in toate fazele necropolei, majoritatea exemplarelor purtind Ornamente, adesea spiraliforme60, Ornamente care nu apar in grupul din Transilvania. ín conseeintä, exemplarul singular, izolat, de la Ciumbrud, trebuie 'considerat de inspiratie localä (eventual Basarabi, cum inclinä sä considere $i Al. Vulpe). Descoperirile aratä deci cä, indiferent de variantä, strächinile cu buza invazatä constituie unicul tip de strachinä caracteristic grupului scitie din Transilvania. Cu alte cuvinte, acest grup intrusiv rämine (cu singura exceptie mentionatä), pe intreaga perioadä a existentei sale, numai la utilizarea tipului de strachinä care e caracteristic ?i scitilor nord-pontici, de$i influenza localä se face simfitä prin folosirea canelurilor ?i, mai ales, in aplicarea proeminentelor. Acest aspect trebuie, fire?te, retinut in interpretarea de ansamblu a problemei, deoarece, spre deosebire de grupul in discutie, in cultura autohtonä, a$a cum о evidentiazä mai ales necropola de la Ferigile, se utilizeazä simultan patru tipuri de strächini: cu buza invazatä $i evazatä, cu buza dreaptä ?i strachina de tip cäzänel61. Spre deosebire deci de grupele culturale locale din Hallstatt-ul D, care utilizeazä о varietate de tipuri de strächini (ne referim mai ales la Ferigile), grupul scitic intrusiv din Transilvania rämine, pe intreaga duratä a existentei sale, la un singur tip. Reamintim de -asemenea §i faptul cä, spre deosebire de necropola de la Ferigile, nici о strachinä din grupul scitic din Transilvania nu este ornamentntä cu decoruri spiralice, in ,,S", sau cu figuri geometrice ha^urate. Fire$te, toate aceste particularitäti distincte nu trebuiesc neglijate cind se au in vedere caracteristicile generale ale grupului scitic intrusiv §i a ceramicii sale, in raport cu grupa localä cea mai reprezentativä, respectiv cea de la Ferigile, deoarece eie constituie tot atitea elemente de diferentiere a grupului intrusiv fatä de cultura autohtonä traditionalä. C. Ce$tile cu toartä suprainältatä Ce$tile cu toartä suprainältatä constituie a treia formä de vas ce apare freovent in morminte, uneori in douä sau mai multe exemplare62. 60 Pentru consideratiile privind originea §i räspindirea acestui tip de strachinä vezi Al. Vulpe, op. с/f., pp. 41—44, pl. 2/13—20; 3/1—13. 61 Cf. Al. Vulpe, op. с/f., pp. 39—44, pl. 1—3. 62 Cite douä ce?ti apar spre exemplu in mormintele nr. 3, 5, 7, 14 de la Ciumbrud ($t. Ferenczi, in ActaMN, IV, 1967, p. 23) §i in mormintul 1/1969 de la Teius (V. Vasiliev, in Sargetia, X, 1972, p. 28). $apte ce?ti, dintre care trei recuperate, apar intr-un mormint distrus in 1966 la Cipäu (V. Vasiliev, ín Marisia, V, 1975, p. 53, pl. 20/1—3).