Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)

I. Arheologie

52

VALENTIN VASILIEV

dite in toate grupele, in сер ind eu faza cea mai veche45, ln mormintele grupului din Transi'lvania strachina invazatä constitui e vasul in care se depunea ofranida de carne, cum о aratä oasele de animale descoperite frecvent in eie. La majoritatea exemplarelor arcuirea bűzei este bine reüiefatä. Dimensiunile variazä de regulä Intre 23—28 cm la diametral maxim, maljimea medie situindu-se intre 10—12 cm.

Clasificarea tipologicä:

Bla — färä proeminente (pl. XXIH'/l—2);

Blb — cu proeminente (pl. XXIII/3—4);

Boa — färä proeminente, dar cu caneluri oblice pe buzä (pl.

XXIII/5);

В2ь — cu proeminente $i cu caneluri oblice pe ibuzä; (pl. XXIV/1).

Varianta Bla, färä proeminente, este cunoscutä ín cinci morminte, anume in necropolele de la Cipäu46, Ciumburd47, Blaj48. Ca §i in cazul vaselor bitronconioe, strächinile cu buza invazatä färä proeminente sint rare in cultura autohtonä49. in schimb, in cultura sciticä nord-ponticä aceastä variantä este caraeteristicä.

Variantei Blb, cu proeminente, ii apartin majoritatea strächinilor allate in aceste morminte. Avind in vedere raritatea Strächinilor cu proeminente in cultura sciticä din nordul Märii Negre trebuie considerat cä preponderenta acestei variante, respectiv utilizarea largä a proeminentelor in grupa intrusivä din Transilvania, se datoreazä influentei culturii autohtone.

Varianta B2a, cu caneluri oblice pe bazä §i färä proeminente apare о singurä datä, in mormintul nr. 3 de la Blaj.50 Aceastä variantä de strachinä nu apare la Ferigile dar, in schimb, e bine cunoscutä in Transilvania, de exemplu in cetäjile hallstattiene fortificate apartinind populajiei autohtone, cum sint cele de la Ciceu—Corabia ?i Teleac51. La scijü din nordul Märii Negre nu cunoa$tem aceastä variantä.

Varianta B2b, cu caneluri identice variantei precedente $i cu proeminenje apucätori, e atestatä in trei morminte, in necropolele de la Blaj (mormintul nr. 1/1968)52, Cräciunelul de Jos53 $i Criste$ti (mormintul nr. 10)54. Nu cunoastem aceastä variantä in lumea sciticä nord-45 C. A. Bobrinskii, op. cif., pl. 3/1; N. V. Anfimov, in SA, 11, 1949 p. 247, fig. 4/3; V. G. Petrenko, in MIA, 96, 1961, p. 66; I. I. Leapuskin, in MIA, 104, 1961, p. 27, fig. 3/2, p. 31, fig. 46 §.a.; V. A. Ilinskaia, in ArhKiev, 20, 1966, p. 85, fig. 15; G. T. Kovpanenko, in PSA, p. 96, fig. 39/6.

46 N. Vlassa, in Apulum, IV, 1961, p. 25, fig. 5/1, p. 26, fig. 6/III, 1, p. 28, fig. 6/IV. 6.

47 $t. Ferenczi, in ActaMN, II, 1965, p. 98, fig. 11/4.

48 V. Vasiliev, in Apulum, X, 1972, p. 36, pl. 12/1.

49 Vezi de exemplu situafia de la Ferigile; Al. Vulpe, op. cif., pl. 1.

50 V. Vasiliev, op. cif., p. 26, pl. 7/5.

51 Cercetäri efectuate in 1976-77 de subsemnatul impreunä cu G. Marinescu §i C. Gaiu (la Ciceu — Corabia, jud. Bis tri fa) $i cu I. Al. Aldea §i H. Ciugudeanu (la Teleac, jud. Alba; säpäturi 1978). Materialele sint inedite.

52 V. Vasiliev, op. cif-, p. 22, pl. 5/9.

53 I. Pani, op. cif., p. 97, pl. 3/3.

54 A. Zrínyi, in SM, I, 1965, pl. 14/36.