Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)
II. Istorie
$COALA ROMÄNEASCÄ DUPÁ i 918 515 dispensarea invätätorilor romäni $i sa$i de serviciul militar88, asigurarea conditiilor pentru elevii de toate categoriile impiedicati de conditiile create de räzboi sä-$i dea examenul, cursuri de pregätire a cadrelor didactice89, iar in ianuarie 1919 s-а organizat, tot sub auspiciile Consiliului Dirigent, Congresul profesorilor din Ardeal §i Banat, tinut la Sibiu90. La acest congres s-а subliniat din nou ideea ?colii ,,in serviciul democratizärii adevärate", revendicindu-se: „statificarea" §colilor confesionale, unificarea invätämintului románesc, control prin inspectori de specialitate, iar pentru invätätori о culturä $tiintificä universitarä. Congresele $i adunärile s-au tinut lant. in iulie 1919, la Ia$i, sub conducerea lui P. Poni, $i el autorul unei reformé $colare de la sfir$itul secolului al XIX-lea91, Congresul corpului didactic, apói adunarea intelectualilor din 28 octombrie 1921, sub pre$edintia lui Gh. Bogdan Duicä; Congresul invätätorilor de la Cluj din august 1922, congresele XI $i XII, pinä la cel de-al XVII-lea din 1928 etc., toate au constituit manifestäri ale hotäririi cadrelor didactice de a lupta pentru о $coalä care sä serveascä cu adevärat poporul, о $coalä democraticä, sinonimä cu disparitia analfabetismului, о $coalä „statificatä“, intrucit ,,in veacul al XX-lea sistemul de educate $i instructie nu mai poate fi determinat de prejudecäti confesionale", о $coalä unitarä, obligatorie §i gratuitä pentru tofi copiii, dreptul la culturä universitarä a invätätorilor, cit $i о serie de alte revendicäri ale cadrelor didactice. Cadrele didactice, prin intermediul asociatiilor, au participat prin studii de documentare, unele fäcute in sträinätate, prin participarea la adunärile pregätitoare pentru definitivarea legislatiei $colare noi92, pentru invätämintul primär ?i normal, pentru cel particular $i al nationalitätilor §i pentru cel secundar, stabilind principiile ce urmau sä stea la baza reformelor preconizate. $irul acestor actiuni a fost susfinut $i de о puternicä campanie in presa $colarä ca de pildä in „Invätätorul román", „Invätätorul", ,,$coala practicä", Schule und Leben“ $i multe altele. Cerintele exprimate cu ocazia acestor manifestäri, in mäsura in care s-au reflectat in legislafia §colarä, au constituit un insemnat factor de progres.93 * Concluzii Toate incercärile de imbunätäfire a invätämintului, preconizate prin intermediul „reformelor noi", realizate sau neoficializate, initiate 88 „Gazeta oficialä“ nr. 12 din 9/22 februarie 1919. 89 „Gazeta oficialä“ nr. 20; nr. 28; nr. 29; $i nr. 34; din 1929. 90 „Telegraful román* nr. 150 din 6/19 ianuarie 1919. 91 Este vorba de Legea nr. 1896, modificata ulterior de legislafia $colarä fäcutä de Spiru Haret. 92 C. Angelescu, Expunerea de motive la proiectul Légii invätämintului primär al statului .5/ invätämintului normal, Dezbaterile din Senat, 1 aprilie 1924. 93 T. Trufer, op. cit., pp. 75—76. 33'
