Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)
II. Istorie
516 SUSANNE HEISS fie din tabära liberalilor, fie a opozRiei sau a altor grupäri politice, in ciuda diversitätii lor, a divergentelor formulate sau a ignorärilor reciproce $i, fäcind abstractie de limitele lor, determinate de pozRia de clasä a fiecärei grupäri in parte, se pot aprecia ca fiind reale incercäri de democratizare prin obiectivul principal vizát de cätre aproape toti — de a crea un sistem de educate national, unitar, ancorat in realitatea romäneascä. Aceste incercäri, care au vizát doar una din componentele intregului angrenaj al societätii románesti au fost parte integrantä a efortului national de perfectionare a mecanismelor statului dupä sävir$irea sa in 1918, in exercitarea functiei sale educative. Dacä una dintre caracteristicele evolutiei statului román modern a fost realizarea e?alonatä ре о lungä perioadä istoricä a reformelor burgheze94, aceastä träsäturä rämine valabilä ?i pentru problematica scolii si invätämintului. Schimbärile care s-au petrecut in societatea romäneascä in deceniul intii interbelic, care pe plan teoretic au determinat etapizarea celor douä perioade distincte in cea a avintului revolutionär si сеа а stabilizärii relative, s-au reflectat si in eforturile factorilor care au luptat pentru modificarea si imbunätätirea scolii si invätämintului románesc: in prima etapä acestea sint mai ample ca si cuprindere, mai progresiste in continut; in cea de-а douä — cind practic unele din aceste incercäri s-au finalizat (1924, 1925, 1928) asistäm la un regres atit in ceea ce priveste schimbärile produse, cit si in privinta caracterului si continutului lor. Mäsurile de unificare nu a fost anulate in anii imediat urmätori dupä cäderea guvernului liberal care le prezidase adoptarea, cu toate cä au fost combätute si contestate zgomotos (si modificate ulterior, dar nu substantial), ca de altfei toate legile, ceea ce dovedeste cä, ele reflectau interesele mai de ansamblu a claselor conducätoare din Románia.95 In ciuda faptului cä n-a avut acces la dezbaterile din forurile legislative ale tärii, in ciuda faptului cä a fost nevoit sä intre in ilegalitate in aceastä perioadä, Partidul Comunist Román a fost factorul politic care s-а postát pe pozitiile cele mai avansate privind modificärile necesare in invätämintul romänesc de atunci, analizind si dezbätind prin toate mijloacele care i-au stat la dispozRie, de pe pozitiile marxist-leninismului problemele principale ale scolii, ale educatiei si propunind cel mai progresist program posibil. In acela$i timp, Partidul Comunist Román a fost initiatorul principal, motorul radicalizärii maselor, a cadrelor didactice, a tuturor fortelor progresiste in lupta lor pentru democratizarea societätii románesti inclusiv a scolii ei. Aceste incercäri, toate la un loc, au dus doar la rezultate partiale, dar strädaniile unite ale tuturor factorilor implicati in procesul de reinnoire $i democratizare a scolii vor crea fundamentul pe care se pos-04 M. Nedelea, Träsäturi ale regimului politic din Romänia in primul deceniu interbelic, in Anale de istorie, XX, 1974, 1, p. 102. 95 Ibidem, p. 106.
