Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)
II. Istorie
514 SUSANNE HEISS lor pentru democratizare, ca о components integrants $i importantS a avintului revolutionär. „Marea majoritate a invStStorilor §i profesorilor din tara noasträ, continuind vechea traditie a inainta§ilor... s-au dovedit $i de aceastS datS demni reprezentanti $i apSrStori ai culturii nationale"82, parcurgind un proces de radicalizare autentic. In fruntea mi$cärii revendicative a cadrelor didactice, Partidul Comunist Roman s-а dovedit a fi, prin reprezentantii säi, dascäli, prin continutul pozitiei sale, cel mai ínaintat factor politic, care s-а plasat pe cea mai maintatS treaptS in privinta dezvoltSrii scolii románesti. Mi$carea revendicativS a cadrelor didactice s-а evidential in diverse forme ca: intensificarea procesului lor de organizare la toate nivele ale invStSmintului $i unificarea intr-o mare organizatie nationals83 §i, apoi, afilierea la organisme internationale; congresele §i adunSrile tinute,- statutele elaborate,- programele cu idei inaintate privind instructia ?i educatia,- numeroasele memorii; participarea la greve (de pildS a functionarilor publici etc.); interpelSri in CamerS §i Senat in Probleme ale $colii §i cadrelor didactice; articole in presa pedagogics privind continutul invStSmintului $i multe altele. $irul marilor manifestSri ale cadrelor didactice a inceput in preajma desSvir$irii unitStii nationale a Romäniei prin Conferinta profesorilor románi tinutS la Alba lulia in 2 decembrie 1918, intrunitS pentru a forma о comisie care sS facS recomandSri Consiliului Dirigent, in domeniul reinnoirilor necesare in invStSmint, ceea ce in conditiile Transilvaniei §i a celorlalte teritorii proaspSt unite cu tara era extrem de necesar. Conferinta a cerut introducerea limbii románé ca limbS oficialä in toate scolile, reorganizarea lor substantialS in aceste teritorii „fSrS a se rupe definitiv cu trecutul"84, principiu ce exprima о atitudine progresistS fat& de valorile autentice din trecut in domeniul §colii, cit Si legat de relatiile cu nationalitStile conlocuitoare. Imediat dupS conferintS, prin presS85 §i alte mijloace86, s-а creat un adevSrat curent de opinie care a determinat Consiliul Dirigent sS ia mSsuri urgente care au avut drept urmare democratizarea $colii románesti in aceste (inuturi, in sensul organizSrii lor pe baze nationale, introducerea limbii materne, a istoriei ?i geografiei patriei, a ?tiintelor naturii, ISrgirea spatiului de scolarizare prin infiintarea de noi scoli87, 82 T. Trufer, op. cit., p. 75. 83 La inceputul primului deceniu interbelic existau in Románia urmätoarele organizatii profesionale ale cadrelor didactice: „Asociafia generalä a invafatorilor din Románia“ cu publicatiile: „Revista Invätätorimii Románé* ?i „Invátatorul román*; „Societatea institutorilor ?i institutoarelor din Románia", cu publicafia „$coala primarä romána"; „Asociajia generalä a profesorilor secundari din Románia", cu „Buletinul Asociafiei.. .*, „Asociafia Universitarä“ 51 asociafii provinciale, cit §i ale nafionalitäfilor conlocuitoare. 84 Proces-verbal al Conferinfei profesorilor románi, „Astra", fondul special, cutia XXI, fila 88. 85 „Telegraful román* nr. 133 noiembrie 1918 ?i 144 din decembrie 1918. 86 A. P. Arbore, $coala ?i lipsa personalului didactic, in Transilvania, anul 11, nr. 11/1920, p. 9. 87 „Gazeta oficialä* nr. 27 din iulie 1919.
