Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)
II. Istorie
SCOALA ROMÄNEASCÄ DUPÄ 1918 513 de $coalä, imbräcäminte, incältäminte, alimentatie indiferent de nationalitate“; acordarea de burse pentru cei cu aptitudini pentru a-$i dezvolta capacitatea in §coli $i institutii superioare §i alte revendicarL plasind Blocul Muncitoresc-färänesc pe traiectoria unei linii democratice privind invätämintul. Din rindul nationalitätilor conlocuitoare s-au ridicat, in jurul revistei „Korunk", apärutä in 1926, intelectuali ca Dienes László $i, spre sfir$itul deceniului Gaál Gábor, cit §i altii care, cäläuziti de conceptia P.C.R. §i activind sub directa indrumare a acestuia, au militat pentru dezvoltarea democraticä in ansamblu a societätii romäne$ti, cit $i pentru rezolvarea in acest cadru problemelor specifice ale nationalitätilor conlocuitoare77 78, dintre care cele ale ,,$colii" erau printre cele mai importante. Mi$carea muncitoreascä revolutionäre ingloba $i numerosi reprezentanti ai nationalitätii germane la care s-а cristalizat о orientare progresistä privind problemele invätämintului in general ?i cel al nationalitätilor conlocuitoare, in special. Astfel, in publicatii ca „Die Wahrheit", „Arbeiterzeitung", „Arbeiterjugend" sau „Banater Arbeiterpresse" apar nume ca Joseph Puwak, Lotar Wurzer (Rädäceanu), Georg Hromadka, Anton Jünger, Anton Kister, Ferdinand Klipsch $i altii.79 Un alt aspect important al luptei partidului pentru democratizarea invätämintului a constat in mobilizarea tineretului studios la lupta revolutionarä.80 La indicatia P.C.R., Uniunea Tineretului Comunist, a activat de la infiintarea sa §i in rindurile elevilor, studentüor $i a ucenicilor, iar in publicatii ca „Socialismul", „Cultura proletarä“, „Lupta de clasä", „Tinärul leninist", „Viata universitarä" s-au dezbätut problemele $colii in spiritul tezelor partidului comunist, s-au gäsit forme organizatorice adecvate pentru elevi $i studenti („nuclee, subnuclee, fractiuni"), pentru a da luptei acestora pentru un invätämint progresist, §tiintific $i democratic un cadru organizat $i pentru a contracara actiunile studentilor fasci§ti, care au inceput sä se manifeste tot mai agresiv. О altä filierä a unor incercäri de democratizare a invätämintului romänesc in primul deceniu interbelic о constituie puternica mi$care revendicativä a cadrelor didactice, tendinta acestora spre organizarea profesionalä $i politicä81, determinatä de situatia generalä sociai-economicä $i politicä, imediat dupä räzboi, cit §i de cea specificä din invätämintul romänesc. Aceastä actiune se inscrie in ansamblul mi$cäri-77 Programul Blocului Muncitoresc-Järänesc, !n „Facla*, nr. 160, din 2 noiembrie 1925 78 Bányai László, Pc tágasul tradifiilor lräte$ti, Bucure;ti, Ed. 1971, pp. 158—159. 79 E. Eisenburger, M. Kroner, Sächsisch-schwäbische Chronik, Kriterion, Bukarest, 1976, pp. 162—163. 80 N. Birdeanu, Aspecte din activitatea P.C.R. pentru atragerea tineretului $colar lnainte de 23 August 1944, ln Revista de pedagogie, X, 1961, 6, pp. 66—67. 81 Vezi lucrärile: T. Tru{er, Contributio mi$cárii revendicative a cadrelor didactice in anii 1918—1924, ln Revista de pedagogie, 6, 1965 $i Gligor Onita, Organizatii profesionale ale cadrelor didactice din Romania int re anii 1865—1944. E.D.P., Bucure^ti, 1969. 33 — Marisia. vol. IX.
