Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)
II. Istorie
512 SUSANNE HEISS scris altfel ca cea mai mare parte a celor ce gindesc $i scriu la női“69 $i saluta cu bucurie organizarea studenfilor independenfi in jurul publicafiei lor „Viafa universitarä", foaie care respira un aer sänätos $i proaspät in atmosfera junimii studioase"70 Alt dascäl comunist, profesorul secundar Ilie Cristea a luptat cu condeiul71 $i prin acfiuni concrete72, in calitatea sa de pre$edinte al Asociafiei locale a profesorilor secundari, pentru un statut demn al cadrului didactic, pentru interesele profesionale ale cadrelor didactice, a infierat faptul ca „instrucfia se face de preofi, cintärefi de bisericä simpli farani ?i in foarte multe locuri de nimeni", intrucit invafatorii erau mobilizafi $i ,,mai prost plätifi decit jandarmul“. Referindu-se la dezbaterile Parlamentäre in legäturä cu reforma invätämintului secundar, nota cä „invätämintul nostru prezintä particularitatea destul de stranie de a pregäti generafiile viitoare sub semnul idealurilor apusé ..„Adevärata $coalä nu se refugiazä in trecut, ci priveste spre zärile viitorului". El susfinea ca ?coala sä nu fie aservita intereselor claselor dominante, iar educafia moralä a tineretului sä nu se faca in ,,$coala urii $i a egoismului national“ etc. In $irul celor care au propagat ideile Partidului Comunist Román cu privire la ?coalä mai trebuie amintiti dascälul $i publicistul craiovean Mihail Cruceanu73, Lucretiu Päträ$canu74, profesorii secundari comuni?ti Tudor Bugnariu, Mihail Ciobanu, Ion Nistor §i altii, iar dintre simpatizanfü mi^cärii muncitore$ti revolutionäre profesorii sociali?ti Papacostea-Pajura, Dumitru Teodorescu, V. Giant sau C. Gh. Costea-Foru, care incepind din 1913 pina in 1925, conducind ,,Revista copiilor §i a tinerimii", in momente grele a fost aläturi de clasa muncitoare $i de partidul ei $i impreunä cu C. Mille, N. D. Cocea, Victor Eftimiu, С. I. Parhon, $tefan Voitec75 $i alte personalitati ale intelectualitätii romäne§ti de dupä räzboi in diversele organizatii legale76, create sub indrumarea P.C.R. Dintre aceste organizatii, Blocul MuncitO' resc Täränesc, ca о reactie la dezbaterea publica a problemelor §colii, i§i formula un program propriu in domeniul politicii §colare, in 14 puncte, program aliniat la politica $colarä a P.C.R., in care cerea nu numai obligativitatea, ci §i „asigurarea frecvenfei §colii pentru tofi copii pinä la virsta de 14 ani“, ajutorarea copiilor säraci ,,prin obiecte 69 Idem, Protestul unui intelectual in „Dimineata“ din 25 aprilie 1924. 70 Idem, О scrisoare publica in „Viata universitarä“ din 30 august 1925. 71 Ilie Cristea, Articole (1923—1936) Bucure$ti, Editura politicä, 1961, pp. 21—22, 23 (articole ca „ipcoala iára dascäli, „Mi$carea corpului didactic“; „Adevärata reformä fcolarä“ $.a.). 72 Arh. Stat. Bra§ov, Fond Eforia $coalelor, Dosar 556, fila 36. 73 Mihail Cruceanu, De vorbä cu trecutul, Editura Minerva, Bucure^ti, 1973, p. 215. 74 Lucretiu Päträ$canu, Agitatiile studente$ti in Texte social-politice, 1921—1938, Editura politicä, 1975, p. 87. 7ä Ion Popescu-Puturi, Titu Georgescu, Purtätori de Hamuri revolutionäre, Editura ?tiintificä, Bucure?ti, 1971, pp. 301, 363; 367. 76 Astfel de organizatii sint: „Unirea studenteascä independentä“, „Frontul studenfesc democratic“, „Liga Muncii“, „Blocul Muncitoresc-Järänesc“, „Frontul Plugarilor", „Madoszul", „Liga drepturilor omului" $i altele.
