Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)
II. Istorie
5COALA ROMÄNEASCÄ DUPÄ 1918 511 rifi. ín consecinfä, apelurile P.C.R. adresate acestora devin extrem de frecvente, iar apadnia in presa comunistä $i democraticä a unor profesori comuni$ti cu astfei de apeluri, cit $i cu о pozijie bine definita in problemele §colii, nu mai trebuie demonstrata. Una dintre figurile proeminente ale intelectualitätii romäne§ti, membru al mi?cärii revolutionäre a clasei muncitoare incä din 1910, Petre Constantinescu-Ia$i a reprezentat partidul comunist in disputa in jurul reformelor preconizate pentru invätämintul public in publicatii ca „Socialismul", „Tineretui socialist" §.a., iar studiile §i articolele sale sint lucräri de referinfä63 pentru istoria patriei acelei vremi, inclusiv pentru invafärnint. In articolul „Congresul Corpului Didactic"64 acesta releva cä „corpul didactic formeazä о categorie mare de nedreptäfiU, de muncitori ai $coalei ce-§i ascund pauperismul sub hainele negre devenite verzi", iar in articolul „Educafia $i §coala"65, critica modul de pregätire §i recrutare a celor ce devin dascäli, care nu primesc „nici cuno^tinfele complete $i nici nu au asiguratä grija zilei de miine". In „Reforma invafamintului"66, comentind proiectul de lege pentru invätämintul $colar prin prisma nevoilor muncitorimii se intreba justificat dacä acesta „ ... prevede vreo inlesnire pentru cultura vlästarelor färä avere" $i opune reforméi preconizate, modelul unei $coli unitare §i libere a muncii pentru to|i fiii tärii, indiferent de starea socialä, neam sau confesiune, gratuita, liberä, laicä, in care selecfionarea sä se facä dupä criteriul capacitätii, iar „munca sä alcätuiascä baza organizatiei $i scopul ei principal1, „bäiefii §i fetele sä fie pregätifi deopotrivä $i egali pentru viafa largä din societate, unde femeia este chematä sä lupte aläturi de bärbat..Lucrarea sa „Reforma inväfämintului secundar. Propuneri"67 s-а näscut din nevoia participärii la discufia publicä in jurul proiectului de lege preconizat, de pe pozifia mi$cärii muncitore$ti §i a fost a$a cum aprecia alt cadru didactic comunist, Mihail Cruceanu, drept „o contribute interesantä in chestiunea dezbätutä". Prin articolele sale, Petre Constantinescu-Ia$i demonstra justefea „agitatiilor" corpului didactic, ele fiind о rezultantä a unei situafü reale pe care n-o poate neglija ,,nici-o organizafie politicä care se intereseazä de mersul public, cum e in primul rind Partidul Comunist" $i fäcea apel la colegii comuni§ti sau care simpatizau cu miscarea revolufionarä sä se organizeze pe baze socialiste íntr-o Asociajie sindicalä a lucrätorilor din invätämint, pentru a lupta „aläturi de celelalte organizafii sindicale a proletariatului din tarä $i din toatä lumea"68. Protesta impotriva arestärilor unor studenfi „pentru cä au gindit ?i au 63 Petre Constantinescu — Ia$i, Biblioteca „$tefan Gheorghiu", f. an, f. ed. 64 „Socialismul“ din 12 august 1919. 65 Idem, din 15 decembrie 1919. 66 „Tineretul socialist" din 6 martié 1923. 87 Petre Constantinescu — Ia$i, Relorma invä(ämintului secundar, Propuneri 1923, Birlad. 68 Idem, Pentru corpul didactic in „Socialismul" din 7 iulie 1923.
