Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)
II. Istorie
510 SUSANNE HEISS continutul ideologic retrograd al predärii unor discipline, formele de organizare $i orientare instructiv-educative necorespunzätoare $i neadecvate cerinfelor momentului istoric respectiv, folosirea unor forme $i metode pedagogice anti$tiinfifice §i anacronice. Au fost de asemenea relevate contradicfiile sociale, iar spre sfir$itul deceniului intii interbelic criza, ce se manifestat tot mai acut §i in domeniul invätämintului, demascindu-se politica reacfionarä aplicatä de guverne in acest domeniu, a fost demascatä lipsa de instruire a maselor populare, cit $i lipsa condifiilor necesare bűnei desfä?uräri ale invätämintului. Paralei, P.C.R. a militat pentru eliberarea $colii de dogmatismul §i misticismul promovate mai ales de cätre factorii tutelari confesionali §i altele. De pildä, incä inaintea transformärii sale in partid comunist, in Raportul Partidului Socialist de afiliere la Internationale a III-a se formulau revendicäri ca: ,,instructe obligatorie, completa $i gratuita a tineretului de ambe sexe pe seama comunei", iar „opera educativä in toate ramurile trebuie sä aibä drept scop sä asigure persoanei umane dezvoltarea fizicä $i intelectualä desävir$itä $i sä pregäteascä generafia tinärä sä participe la marea operä a dezvoltärii §tiintelor, artei §i literaturii, in toatä libertatea dind astfei putinfä tuturor talentelor $i geniilor sä se afirme ca forte creatoare"56. Se mai cerea in program separarea bisericii de stat, in felül acesta putindu-se asigura un continut laic invätämintului. Acelea$i revendicäri fuseserä deja formulate in Programul Partidului Socialist din Romania $i in „Programul electoral", votat la Conferinfa din 23—26 mai 191957, in care se afirma cá „muncitorii nu vor ingädui ca starea institufiilor sä räminä intr-o intirziere crescindä fafä de cele ale altor t&ri..iar pentru §coalä se cerea „obligativitate. §i gratuitate pinä la 18 ani, intrefinerea elevilor cu hranä, imbräcäminte §i cärfi..cit $i „intrefinerea de cätre comunä §i stat a elevilor färä mijloace de peste 18 ani care au dovedit calitäfi deosebite pentru desävir$irea studiilor ..„excluderea invätämintului religiös din $coalä §i trecerea la stat sau comunä a §colilor confesionale58. Pe listele electorale59 depuse de P.S.D. pentru alegerile din noiembrie 1919 se gäseau, printre alti intelectuali reputati, cadre didactice ca, de pildä, Mihail Cruceanu §i Petre Constantinescu-Ia^i.60 Un amplu program §i о analizä asemänätoare a invätämintului о gäsim in alte documente programatice ale P.S.D.61 Privind strategia §i tactica partidului comunist in legäturä cu lupta pentru democratizarea tärii, in conditiile primului deceniu interbelic (inclusiv a invätämintului n.n.), aliatii clasei muncitoare s-au stabilit a fi intelectualii62, mai ales invätätorii §i profesorii care trebuiau cuce-56 Documente din istoria mivcárii muncitore?ti din Románia 1916—1921, Bucur.e$ti, Editura politica, 1966, pp. 622, 626. 57 „Socialismul“ din 27 mai 1919. 53 Idem, din 27 mai 1919. 59 Documente ale mifcárii muncitore?ti..., Editura politica, Bucuro^ti, 1966, p. 257. 60 „Socialismul" din 25 februarie 1922 $i Mihail Cruceanu, De vorbá cu trccutul, Editura „Minerva" Bucure^ti, 1973, p. 164. 61 Documente ale mi$cárii muncitore$ti..., loc. cit. p. 371. 02 Rezolutia plenarei C.C. al P.C.R. $i a Comisiei de control din iulie 1923.
