Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)
II. Istorie
478 VASILE POPA Printre cei care au sprijinit viaja culturalä in judet trebuie sä mentionéin numärul insemnat de invätätori progresi$ti care si-au desfäsurat activitatea in numeroase loc alitat i ale judetului. Se impune sä remarcäm faptul cä viata culturalä a judetului a fost puternic inflenfatä de miscarea muncitoreascä. Presa comunistä a jucat un mare rol in räspindirea ideologiei marxist-leniniste, iar centrele muncitore$ti din judet (Media?, Sighisoara, Co-psa Micä etc.), au constituit focare care au polarizat ?i influentat lupta täränimii de pe Tirnave pentru о viatä mai bunä. Sublimem totu?i faptul cä mosierimea din judet, care si-a mai pästrat pozitii importante ?i, aläturi de ea burghezia, au cäutat sä desfäsoare о activitate asiduä pentru a abate täränimea ?i clasa muncitoare de la lupta ?i drumul pe care trebuie sä meargä pentru eliberarea de sub exploaiarea omului de cätre om. Pe lingä aceasta au profitat de fiecare situafie ?i au cäutat sä-§i refaca pozitiile economice sau, in unele cazuri, sä si le intregeascä. Cu toate aspectele pozitive pe care le-а avut reforma agrarä ?i influentele care au determinat schimbarea vietii satului г о ménese, aceasta a avut si numeroase neajunsuri. Prin caracterul limitat, ea nu a putut liohida resturile relatüior feudale de productie in agricultura tärii noustre. Dar nu trebuie sä ne oprim numai lasupra faptului cä acest lucru se datore?te mentinerii marii proiprietäti, ci $i a aceluia cä nu toti täranii färä pämint au fost improprietäriti, chiar dintre cei improprietärifi nu tofi au primit intinderi de pämint care sä le asigure independenta economicä. Dealtfel s-а preväzut de la inceput cä un numär insemnat de tärani vor rämine färä pämint ?i se preconiza atragerea acestora in industrie. Intrucit dezvoltarea industriei nu s-а fäout in mod corespunzätor, aceasta nu a reusit sä absoarbä brafele de muncä ce erau in plus in agriculturä. Numai locuitorii din imediata apropiere a centrelor muncitoresti s-nu angajat in fabrici. ln aceste conditii s-а märit numärul muncitorilor agricoli care erau nevoifi sä lucreze la proprietarii mari si mijlocii. Numärul muncitorilor agricoli a cresicut ?i datoritä faptului cä supralfefele de pämint definube de färani se miesorau mereu in urma divizärii prin mo?tenire, in urma vinzärilor. Statul a fost cel care a sprijinit acest proces prin adoptarea legilor privitoare la circulatia päminturilor rurale din 1925 si 1929. Aceste legi au contribuit la adincirea diferenfierii in rindurile täränimii, favorizind intärirea pozitiilor economice ade burgheziei satelor. Situatia täränimii din perioada 1929—1933 a fost agravatä considerabil de faptul cä, la adäpostul poditicii economice de clasä a cereurilor conducätoare din Romania, marii capitalisti au mentinut prefuri ridicate •la produsele industriale, fapt care a dus la ,,ruinarea a milioane de produeätori agricoli mici si mijlocii si la accentuarea degradärii agriculturii"9. ln timp ce täränimea se zbätea in aceste greutäfi, guvemul 9 Nicolae Ceau?escu, Partidul Comunist Roman — continuator al luptei revolutionäre 5/ democratice a poporului román, al tradifiilor muncitoresti si socialiste din Romania, Bucure?ti, Ed. Politics, p. 34.
