Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)
II. Istorie
URMÁRILE REFORMEI AGRARE DIN 1921 479 Iorga-Argetoianu a luat mäsuri de favorizare a moperilor $i negustorilor, care exportau cereale, introducind in 1931 primele de export. Dar, daca pe de о parte primele de export au sprijinit mo$ierii $i negustorii, pe de altä parte ele au contribuit la inräutäfirea situafiei maselor, prin introducerea taxelor suplimentare la piine.10 Burghezia, fäcind eforturi considerabile pentru a ie$i din crizä, a adoptat $i mäsuri ou caraoter represiv impotriva celor care nu-§i achitau impozitele. Comuni$tii au arätat deschis $i dar täränimii cä mäsurile represive pentru achitarea datoriilor fac parte din politica claselor dominante de ie$ire din crizä prin intensificurea asupririi oamenilor muncii.11 In conditiile cre§terii rezistentei täränimii la achitarea datoriilor, guvernul a trecut prin parlament „legea conversiunii", care izvorä$te din tendinta claselor dominante de a-$i apära interese'le lor economice $i politice, pozitiile in cadrul .statului burghezo-mo$ieresc, prin estomparea avintului revolutionär al maselor muncitoare.12 De altfel, chiar in $edinfa Senatului din 6 aprilie 1932 se predza cä: „Se intinsese coarda a§a de mult cä acum cind a venit scäderea asta grozavä a preturilor, am fi avut al doilea 1907, dacä guvernul nu era euminte $i nu lua mäsura aceasta".13 Legile de converisiune din 1932—1934, pentru moment, au u?urat simtitor sarcinile de platä ale täranilor, dar dupä aceasta micii proprietari rurali, in mod practic au fost exclu$i de la credit.14 Dar adoptarea acestor legi a provocat о vie reacfie de ostilitate in rindul cercurilor financiare din farä $i, mai ales, din sträinätate. Atin$i in interesele lor, marii financiari sträini nu se sfiau sä arate cä prin legea conversiunii guvernul román inoalcä angajamentele programului de stabilizare.15 ín parlament chiar reprezentantii burgheziei i$i ridicau glasul pentru a aprecia faptul cä reforma agrarä nu s-а fäcut a$a cum trebuia, cä s-au produs multe abuzuri, iar viafa täranilor nu s-а imbunätätit in mäsura in care se a$tepta. La inceputul anului 1933, intr-una din $edintele Senatului s-а recunoscut cä: ,,Un agricultor trebuie sä vindä о perecbe de boi sä-$i cumpere un plug sau un sa'c de porumb pentru о secerä ... Aceasta e realitatea. Ea rezultä numai din faptul cä agricultorul e descoperit, adicä e läsat in voia soartei, färä nici о protecfie din 10 Florin E. Manoliu, Politica prefurilor, in Aspecte ale economiei romane$ti, Bucure$ti, 1939, p. 283. 11 Aron Petrie, Demascarea in unele materiale ale P.C.R. a politicii anti(äränesti duse de P.N.J., in Studii $i materiale de istorie contemporanä, II, Ed. Academiei R.P.R., 1962, p. 212. 12 Document e din istoria P.C.R. ... 1929—1933, Ed. Politica, Bucure$ti, 1970, p. 437. 13 Monitorul Oiicial, partea a HI-а, Dezbateri Adunarea Deputation nr. 53, 5 V, 1932, p. 1873. 14 N. Z. Lupu, Expertii financiari sträini din Románia ?i legile de conversiune a datoriilor din anii 1932—1933, in Analele Institutului de iptiinte Istorice $i Social Politice de pe lingä C.C. al P.C.R., 1967, 4, pp. 98, 99.
