Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)
II. Istorie
LEGEA DE REFORMA AGRARÄ DIN 1921 469 Neachitarea de >catre unii tärani $i comune a valorii pämintului primit se explica, pe de о parte, prin faptul её despäguibirile reprezentau о povarä pentru beneficiarii reforméi agrare, iar pe de alta parte, prift refuzul unor a de a piati sumele respective deoarece din cauza devalorizärii, in decursui anilor, a leului, s-а marit $i valoarea reala a despägubirilor. ínca din primii ani ai aplicärii Légii de reforma agragä in vederea lämuririi celor improprietáriti „asupra interesului pläfii integrale a pämintului dobindit $i beneficiilor ce decurg pentru ei din aceastä piata", Casa Centrala a Cooperafiei ?i Improprietäririi Sätenilor a ordonat organelor locale subordonate, sä intensifice aefiunea de propaganda ,,printre locuitorii improprietáriti, in sensui de a-i lumina $i oonvinge la piata integrata a pämintului dobindit"64. Táranii nu erau de acord, in unele cazuri, cu piata sumelor ce reprezentau valoarea loturilor expropriate nu numai pentru cä acestea erau ridicate in loomparafie cu preful real al pämintului in condifiile devalorizärii leului ?i a posibilitafilor materiale de care diispuneau, dar $i pentru cä au considerat suprafefele cu care au fost improprietáriti ca fiind proprietatea lor din cele mai vechi tinnpuri $i care le-au fost räpite de cei avufi. Táranii din comunele din zóna Mure$ului superior, de pilda, subliniau ín memoriul din 15 oetombrie 1931 adresat Ministerului Agriculturii §i Domeniilor cä in vederea achitärii valorii pämintului cu care au fost improprietáriti vor treibui sä-$i vindä vitele ceea ce va afecta proprietatea ее о pästreazä „din tatä-n fiú din timpuri vechi", fiind in situatia de a ajunge acolo unde erau „inainte de 1848", deoarece trebuiau sä se „abzicá de la toate terenurile reforméi agrare ín favorul cui au fost, fiindeä pe ei nu-i costä nimie $i nici nu i-aiu costat niciodatä, fiind luate aceste terenuri prin brutalitate de la strämo§ii nostri din timpuri arhaice". ín cazul in care vor fi silifi sä pläteascä aceste sume, inseamnä cä trebuie sä dea dreptate celor ce au zis cä „,reforma agrarä a^a cum se aplicä fafä de noi e о momealä, о minciunä pentru oamenii u$or crezätori", fiindeä „proprietarilor le-au läsat cel mai bun $i mult teren, iar ioomunelor präpästiile de care marii proprietari nu aveau nici о lipsä, ba nici impozite nu plateau" §i care trebuia plätit de comune „cu bani grei sub diferite titluri"65. Táranii din comuna Deda, cu toate cä au fost improprietáriti eu sufieient pämint, au arätat cä in localitate a „sälä$luit mizéria" din cauzä cä nu pot pläti pretul suprafetelor expropriate. Doleantele lor nefíind rezolvate, s-au adresat la 1 martié 1932 lui Bogdan Duicä, in calitate de deputat al judetului, rugindu-1 sä intervinä pentru ca pretul pämintului cu care au fost improprietáriti sä fie e$alonat pe о duratä de cel pufin 50 de ani „a$a incit aceastä greutate sä fie impärfitä pe mai multe generatii care toate se vor folosi de acest teren", pret in care sä intre §i taxele de administrare a pádurilor. ín urma interventiei deputatului, Ministerul Finanfelor face cunoscut, la 11 iulie 1932, cä s-а aprobat pen- 61 * 61 Arhivele Statului Bucure?ti, fond Ministerul de Interne, dos. 541/1923, f. 6. 65 Idem, fond Reforma agrarä din 1921, judetul Mure?, dos. 340/1932—1935, f. 91.
