Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)

II. Istorie

462

TRAIAN RUS

forma agrarä, in favoarea indreptatifilor. Numai intr-un numär mic de cauze revizuirea deciziilor de expropriere s-а fäcut in favoarea mo$ierilor. Astfel, in urma contestafiilor fäcute, Comitetul Agrar a retrocedat unui numär de 19 proprietari о suprafata de 1 764,132 jugäre de pämint culti vabiil $i 894 jugäre pädure39.

Exproprierea §i improprietärirea s-au realizat intr-un numär mare de ani, prelungindu-se, ín unele cazuri, pinä in preajma celui de al doilea räzboi mondial, eeea ce rezultä din dateil,e oferite de urmätoarea situajie:

1924 1928 1930 1937

— Suprafaja mäsuratä 8 272 89 253,632 156 873,166 205 651,785

— Suprafata defalcatä — 7 671,658 119 384,411 —

— Dispozitii de parcelare — 5 041,1025 — —

— Suprafata parcelatä - 1786,1566 92 238,431 176 598

In 1937, deci dupä 15 ani de la votare a Légii de reformä agrarä, lucrärile de expropriere $i improprietärire n-au fost terminate in judeful Mure§; mai erau de mäsurat, la 20 octombrie, suprafetele expropriate in 18 comune din regiunea agricolä Reghin §i anume: Stinceni, Rästolija, Filea, Petri§, Gurghiu, Ibäne$ti, Urisiul de Sus, Chiherul de Sus, Adrian, Iernufeni, Apalina, Petelea, Mura Micä, Onuca, Breaza, Sintu, Reghin $i Bilbor. De asemenea, dosarele lucrärilor din aceastä regiune n-au fost depuse la cärfile funduare. La aceea$i datä pentru zece comune (Тор'Ща, Deda, Dumibrava, Aluni§, Mure$mort, Deleni, Solovästru, Gläjärie, Ca?va, Hodac) nu s-au intocmit, pentru tofi improprietärifii, formele de punere in posesie definitivä. ln vara anului 1938, Direcfia aplicärii reforméi agrare, a cerut autoritätilor, „in vederea terminärii lucrärilor de reformä agrarä" in juidetul Mure? о situajie privind: hotäririle de expropriere rämase definitive ?i incä neaplicate pe teren ?i numärul proceselor in problema de expropriere $i improprietärire aflate pe rol. In mod expres ministrul agriculturii $i domeniilor s-а interesat de modalitatea „solujionärii grabnice" a lucrärilor de reformä agrarä rämase restante ?i de procesele alflate „in curs in iudetul Mure?"40.

Ritmul incet al executärii lucrärilor de expropriere ?i improprietärire se dato,reifte, in primul rind, sistemUlui de lucru impus de Legea de reformä agrarä. Avem in vedere, de pildä, faptul cä procesele de expro-39 Idem, dos. 288/1922—1932, f. 142.

40 Idem, dos. 270/1938, f. 32.