Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)
II. Istorie
LEGEA DE REFORMA AGRARÁ DIN 1921 463 priere ?i improprietärire trebuiau sä treacä prin mai multe complete de judecatä, ceea ice a fäcut, uneori, ca sä rm se apdiice spiritui légii, ln unele cazuri, in special in perioada imediat intrarii in vigoaxe a legisiafiei agrare, instance de judecatä locale $i centrale, au complicat, prin procedura ?i conjinutul hotäririlor, procesul de expropriere §i improprietärire in unele comune, ceea ce a dus, nu numai la erearea de nemultumiri ori de conflicte intre tärani, mo§ieri $i autoritäti, dar $i la intirzierea lucrärilor de aplicare a Légii de reformä agrarä. Unele din gre§eli'le sävir^ite de instantele agrare au putut fi indreptate numai dupä ani $i ani de zile. De asemenea, о parte din hotäririle date de eomisiile de ocoil §i cea judejeanä nu erau definitivate $i executorii deoarece, fie sätenii, fie mo§ierii isau autoritätile judetene le-au atacat la Comitetul agrar unde rezolvarea lor mergea foarte incet. ln anul 1927, bunäoarä, la Comitetul agrar se aflau pentru revizuire 84 de dosare, iar la Serviciul administrativ din cadrul Prefecturii judetului Mure9 au fost inregistrate, in 1928, un numär de cca 60 de plingeri ale järanllor §i diferiteior comune41. Pinä in noiembrie 1932, cind instantele specializate in judeoarea proceselor de reformä agrarä au fost desfiintate, sarcinile lor fiind preluale de cätre instanfele de drept eomun, nu au fost solutionate incä icererile comunelor de pe Vallea Gurghiului §i Valea Mure^ului superior in problema pä$unilor $i pädurilor comunale. Cind guvernul liberal Brätianu declarase, :1a 1 ianuarie 1926, inoheierea reforméi agrare, in judetul Mure? 45% din suprafata supusä exproprierii se afla incä in mina marilor proprieftari. Situatia nu era cu múlt mai bunä nici Ia 1 ianuarie 1927 cind s-au declarat incheiate lucrärile de reformä agrarä in judetele din Transillvania. La acea datä, mai era de expropriat peste 20% din suprafata mo?iereascä iar dintre indreptätiti au fost iinproprietäriti numai 25%. In procesul verbal din 28— 29 martié 1928 incheiat cu ocazia ?edinfei comisiilor de ocol §i judeteanä se sublinia cä numai „ín 24 de comune s-а fäcut improprietärirea definifivä, lucrärile de pareelare fiind trimise judecätorilor pentru a se trece in cärtile funduare". S-а oonsitatat, cu aceastä ocazie, icä ,,nu s-a trecut in cärtile funduare nici о eomunä improprietäritä“ cu toate cä unele lucräri au fost trimise incä din anul 192442. Intr-adevär, ila sfir?itul anului 1928, reforma agrarä a fost deolaratä incheiatä numai in 61 de comune din totálul celor 240 de localifäfi rurale, ln 59 de comune, de$i exproprierea a foist terminatä, nu s-а trecut la mäsurätoare $i pareelare. Cauza intirzierii a fost pusä de autoritär pe faptul cä in plä?ile Miercurea Niraj, Toplifa, Mure?ul de Jos, Gurghiu, Eremituil ?i parte din Reghinul de Sus „incä nu e fäcutä transcrierea". Situatia, in jugäre, pe regiuni agricole se prezenta, la 7 decembrie 1928, astfei:43 41 Idem, dos. 288/1922—1932, f. 177; Arhivele Statului Bucuresti, fond Ministerul de Interne, dos. 477/1928, f. 13—15. 42 Arhivele Statului Tirgu Mure?, fond eit-, dos. 288/1922—1933, f. 16. 43 Idem, f. 172.
