Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)
II. Istorie
LEGEA DE REFORMA AGRARÁ DIN 1921 445 copii oficiale autentice, la comisiile de ocol, servind ca bazä hotäririlor de expropriere date de instantele agrare. Organele de aplicare a Légii de reformä agrarä, constituite in judetul Mure$-Turda, neavind latitudinea sä discute ее anume vor expropria, au $tiut de la inceput, pe baza declaratiilor inaintate de proprietär! comisiilor de ocol, ce mo$ii §i ce suprafefe se vor lua de la cei ce au cäzut sub imperiul legislafiei agrare. S-а admis insä ?i sistemul facultativ, avindu-se in vedere cä interese economice superioare vor impune exceptii de la regula generalä care, fiind cazuistice, nu au putut fi preväzute in lege. Suprafetele respective au fost stabilite de eätre comisiile de ocol §i cea judeteanä. Aplicarea Légii de reformä agrarä in judeful Mure$-Turda a inceput in toamna anului 1922. S-au expropriat in intregime, in primul rind, proprietätile rurale $i extravilanele urbane aparfinind persoanelor juridice care urmäreau satisfacerea unui interes public $i anume cele ale corporatiilor, fundafülor, institutiilor biserice$ti, bäncilor, comunitäfilor de avere, societätilor, institutiilor de invätämint, comunelor ?i judefului. Adicä, proprietätile rurale $i urbane ale persoanelor morale §i juridice care aduiceau un capital — a?a numitele rente — considerindu-se cä intereisele economice $i sociale nu mai permit ca mii de jugäre sa fie, de exemplu, „in mina episcopilor $i canonicilor" ?i cä existenta lor vor „atrage odiul populatiei".3 S-au exceptat insä de la expropriere proprietätile rurale $i extravilanele urbane ale persoanelor juridice care urmäreau satisfacerea unor interese private (bänci, societäfi comerciale $i anonimé), pä§unile, finafele $i pädurile comunale (care erau folosite de tofi cetätenii asezärii respective), urbariale $i composesorale, suprafefele necesare practicii agricole definute $i institutiile de invätämint, cele destinate nevoilor institutiilor religioase §i bäncilor, precum $i suprafetele de pädure necesare pentru satisfacerea nevoilor de lemne de foc ?i constructii pentru säteni $i comune. ln al doilea rind, au fost expropriate toa-te suprafetele folosite prin embatic $i loturile finute, neintrerupt, in arendä de eätre säteni, cel pufin cinci ani, in cazul in care acestia ?i-au construit case, säla^uri, mori de apä, joagäre ori au fäcut plantafü de pomi fructiferi sau vie. Exproprierea s-а fäcut in folosul taxali$tilor, embaticarilor ?i jelerilor. De asemenea, au fost expropriate proprietätile rurale ale alienatilor incurabili, ale euranzilor pe viafä care n-au avut detscendenti, precum i?i suprafetele de peste 50 jugäre definute de absenti$ti. In al treilea rind, s-au expropriat toate suprafetele rurale ci$tigate in perioada 1914—iulie 1921 $i cele insträinate sub orice formä, dupä 1 noiembrie 1917 in baza ordonanfelor autoritäfilor maghiare referitoare la restringerea liberei circulafii a imobilelor. Proprietätile achizifionate, in special in timpul räzboiului, au fost considerate ca bunuri ci§tigate imoral, deoarece, in timp ce färänimea lupta in tran$ee, sacrificindu-$i viafa, agenti-samsari de tot felul au adunat averi fabuloase pe care, unii din acentia, le-au plasat in proprietäfi rurale. S-а avut in vedere, 3 Ion Iacob, Chestiunea agrarä in Ardeal, 1924, p. 34.
