Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)
II. Istorie
446 TRAIAN RUS in acelasi timp, cä autoritäfile maghiare au introdus restrictii — la inceput in pärtile locuite de nafionalitäfile nemaghiare, apoi in intreaga Transilvanie — impotriva liberei circulatii a fondului funciar. S-au exceptat de la expropriere vinzärile realizate in conformitaite cu ordonanfele Consiliului Dirigent nr. 1149 $i 1150 din 1919, cele pinä la 10 jugäre fäcute väduvelor, orfanilor §i invalizilor de räzboi, invätätorilor, preofiilor, agronomilor si täranilor, precum ?i cele de peste 10 jugare vindute pinä la data promulgari! Légii de reforma agrarä, cu aprobarea Consiliului Dirigent ori a Ministerului Agricullturii si Domeniilor. In :sfir$it, au fost expropriate terenurile cultivabile, päsunile §i golurile de munte detinule de diferifi proprietari particulari §i anume: suprafetele de peste 30 jugare in mediul rural ?i 10 jugare in ora$e care, in perioada 1904—1918, au fost arendate färä introrupere; cele peste 50 jugare in regiunile de 50s care la data de 1 mai 1921 au fost arendate pe cél pufin un an de zile ?i neculitivate de proprietarii respectivi, excepfie fäcind cele arendate forfat in baza ordonantielor Consiliului Dirigent $i Comitetului Agrar din perioada 1919—1920; mo^iile de peste 50 jugäre din zona de mimte, 100 jugäre la deal $i 200 jugäre la §es lucrate ín regie. In unele cazuri, avindu-se in vedere cererile mari de improprietarire, s-au expropriat de la proprietarii a cäror ocupafie principala nu era agricultura supírafetele de pinä la 10 jugäre. Mo$iile stäpinite ín indiviziune au fost reduse pinä la 50 jugäre partea fiecärui proprietär, iar acolo unde n-au putut fi satisfäcute pe deplin cererile indreptätifilor, pina la 10 jugäre. Mo$iile aceluia$i proprietär, aflate ín mai multe localitäti, au fost considerate, ín baza légii, ca un tot, permifindu-se célúi in ca.uzä sä-$i aleagä partea neexpropriabilä cu conditia oa suprafafa ce i-a fost luatä sä fie potrivitä pentru parcelare si sä poatä fi economiceste bine folositä. Partea rämasä proprietarului dupä expropriere forma, de regulä, un intreg economic cu investifüle principale aflate pe mosie. De asemenea, in special in zona de munte, unde cererile multor indreptatifi nu au putut fi satisfäcute, s-au expropriat si unele suprafefe din proprietäfile urbariale, composesorale si comunale. In zonele unde insä cererile de improprietärire au fost mid sau mijlocü, in baza modificärii — in septembrie 1922 — a articolului 22 din Legea pentru reformä agrarä, s-au läsat unor proprietari, e adevärat cä In numär foarte mic, pinä la 500 jugäre teren cültivabil. ln aceste cazuri, s-а avut in vedere numai mosiile pe care se aflau instalafii industriale si crescätorii de animale. Suprafafa supusä exproprierii a avut о intindere de 310 665,1425 jugäre, repartizatä pe categorii de proprietate in felul urmätor: 185 019,533 jugäre — particularä; 69 727,128 jugäre — stat,-29 360,390 jugäre — Societatea forestierä Reghin; 12 377,681 jugäre — institutii religioase; 4 752,782 jugäre — comunale,- 3 493,965 jugäre — composesorale; 2 961,58 jugäre — fosti coloni; 2 648,1501 jugäre — fosti embaticari; 28,718 jugäre — scoli neconfesionale; 48,1229 jugäre —
