Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)
II. Istorie
444 TRAIAN RUS deteanä de expropriere $i improprietärire, care avea ca sarcinä sä judece cererile de recurs inaintate de pärfile int ere sate, sä pregäteascä planul de parcelare prin inginerul operator ?i sä stabileascä lotul tip de improprietärire. ln eomune s-а constituit cite un comitet local, care avea menirea de a intocmi tabelele cu cei indreptätiti la improprietärire si a aduna toate elementele necesare pentru a se putea judeca si apróba aceste liste. Pinä in anul 1922 instantele in materie agrarä au lucrat in baza instructiunilor Secfiei Comitetului agrar pentru Transilvania de la Cluj. Dupä destiinjarea acesteia, conducerea si indrumarea lucrärilor de expropriere si improprietärire s-а realizat prin Casa centralä a improprietäririi sätenilor, Direcjia generalä a reforméi agrare din Cluj, care avea in subordine consilieratele agricole, agronomii regionali si organele cadastrale. Conform ordinului nr. 15/1922 al acestei institufii, in asezärile rurale ale judefului s-au deplasat agronomi regionali pentru a urmäri modul cum au fost constituite comitetele comunale si cum se intocmesc tablourile cu indreptal'itn la improprietärire. Cu aceastä ocazie, vechile tablouri de improprietärire, intocmite in baza legislafiei agrare din septembrie 1919 si care au fost verificate de comisiile de ocol, au fost restituite comitetelor comunale pentru a fi definitivate. Suprafefele din mosiile propozabile pentru expropriere date in arendä fortatä unor säteni, care nu aveau dreptul la improprietärire, au fost luate de la acestia si propuse a fi trecute in proprietatea oelor indreptätifi. Asa s-а procedat, de pildä, la 3 februarie 1922 in comuna Culpiu, analiza fäcindu-se in prezenfa primarului in calitate de presedinte al obstei de improprietärire si al deiegatiilor mosierilor. Cei care nu aveau dreptul la improprietärire au fost radiafi din tablourile respective.1 In baza circularei nr. 13575 din 7 iunie 1922, emi'sä de aceeasi instituite cu sediul in Cluj, referitoare la normele dupä care trebuia sä se ghideze comisiile de ocol si cea judefeanä in efecituarea lucrärilor de reformé agrarä s-а trecut la conscrierea tuturor mosiilor, supuse total sau partial exproprierii, intinderea acestora fiind socotitä dupä starea lor juridicä de la 1 decembrie 1918. S-а avut in vedere, in principal, proprietätile de peste 100 jugäre estimate la о intinidere de 394 520 jugare (53 547 jugäre — arätor; 2 414 — grädini; 18 131 — finafe; 549 — vii; 56 834 — päsuni; 225 707 — päduri; 7 338 — neproductiv).2 Proprietarii acestor terenuri au fost obligati sä inainteze cite о declarare comisiilor de ocol privind intinderea suprafefelor definute si starea lor juridicä. Declaratiile au fost intocmite pentru intreaga suprafajä dejinutä de proprietär, indiferent daeä acesta poseda una sau mai multe mosii. Mosiile care apartineau mai multor proprietari au fost considerate ca fiind in indiviziune. Declaratiile au fost inregistrate la judecätoriile de ocol, apói depuse impreunä cu extxasele funduare, in 1 Arhivele Statului Tirgu Mure?, fond Comisia de expropriere §i improprietärire a färanilor din jud. Mure?, 1922—1940, dos. 308/1922, f. 3. 2 Arhivele Statului Bucure?ti, fond Ministerul Propagandei Nationale — Studii ?i documentare, dos. 189, f. 4.
