Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)
II. Istorie
396 ALEXANDRU PÁL-ANTAL manifestari, au militat pentru rezolvarea problemei nationale ?i a celei täräne?ti54. Intelectualii progresi?ti care au avut un rol de frunte in Consiliul national maghiar din Tirgu Mure?, au acordat, incä de la inceputul secolului nostru, о atentie deosebitä problemei nationale. Tocmai datoritä atitudinii lor democratice in problema nationale s-au apropiat de gruparea de st inga a radicalilor maghiari, condu?i de Jászi Oszkár ?i au militat pentru combaterea prejudecätilor nationale, cum au fäcut Turnovszky, Halász ?i alpi. Intelectualii progresi?ti, masele muncitoare maghiare au cäutat incä de la inceput sä intemeieze perspective noi, reale in vederea infäptuirii unui viitor democratic, de aplicare in practica a hotäririlor Marii Adunäri Nationale de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918. In acest spirit seria ziarul maghiar sibian „Reggeli Üjság" cä „In Transilvania románii sint in majoritate covir?itoare ?i principiile wilsoniene, care in fond sint drepte, pretind unirea cu Romania ... о sä avem de lucru cu aeeia cu care deja de secole träim sub un acoperi? ... Poporui, poporul nostru román a fost intotdeauna prietenos cu noi", exprimind intelegere ?i sentimente fräte?ti fatä de cauza concetätenilor romäni55. Intrarea trupelor románé in Transilvania, pötrivit conventiei de armistitiu, venind dinspre Moldova, s-а desfä?urat färä incidente. Oamenii muncii maghiari au refuzat sä-$i mai verse singele in folosul planurilor de dominate ale fostelor clase stäpinitoare maghiare. Dupä sosirea trupelor románé la ТорЩа, Antalffy Endre, insotit de doi ofiteri ai gärzii nationale ?i de cäpitanul politiei orä?ene?ti, au plecat in ziua de 1 decembrie 1918 la ТорЩа, unde s-au intilnit cu generálul Tiberiu Mo?oiu cu care au discutat problema inträrii trupelor románé in ora?ul Tirgu Mure?. In legäturä cu intilnirea de la Toplita ziarul tirgumure?an „Székely Napló" scria cä „Generálul e un militar de peste 50, foarte politicos ?i complezent, de mare cultura care l-а primit in castelul Urmánczi, aranjat pentru gazduirea lui, pe pre?edintele G(onsiliului) N(ational) cubunävointä ?i a promis din partea trupelor care vor intra in Tirgu Mures deplinä garantie a securitätii persoanei ?i averii ?i a accentuat disciplina deosebitä a soldatilor säi"56. Intr-adevär, in ziua urmätoare, intrarea trupelor románé in ora? s-а desfä?urat färä nici un conflict armat. In acela?i timp ziarul „Tükör" combätea ?tirile false despre armata romána ?i indemna populafia la primirea fräfeascä a trupelor románé astfei: „Dacä nu se schimbä imprejurarile ?i intradevar vin trupe románé ?i la Tirgu Mure?, atunci sä-i primifi cu dragoste“57. Administratia civilä a ora?ului a rämas mai departe sub egida Consiliului national maghiar pinä la desfiintarea sa la inceputul anului 1919. 54 S. Fuchs, op. eil., p. 122. 55 Reggeli Üjság (ziar sibian), nr. 238 din 29 noiembrie 1918. 56 Székely Napló, nr. 187 din 5 decembrie 1918, p. 1. 57 Tükör. nr. 55 din 1 decembrie 1918, p. 3.
