Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)
II. Istorie
CONTRIBUJIA „ASTREl" 295 tűrő germane, marcau simpatia de care incepeau sä se buoure romänii oprimafi din Transilvania in lumea scrisului gotic. „Asociafiunea" i$i dovedea solicitudinea de cite ori era nevoie, considerind cä problematica nafionalä a románilor trebuia, prin filierä culturalä, sä ia calea oecidentului. Ne oprim asupra unei chestiuni de istoriograiie, de$i s-ar cuveni un studiu separat, amplu, dedicat acestui domeniu al istoriei atit de bine reprezentál in paginile revistei Transilvania. In 24 decembrie 1869 se constituta о comisie insärcinatä cu elaborarea räspunsului pe care „Astra" il dädea unui articol pufin favorabil romänilor transilväneni din Heidelberger Zeitung (nr. 275/1869). Räspunsul sobru $i documentat al „Astrei“, apärut in revista sa sub semnätura lui loan Popescu, dezminte ideea sustinutä de istoricul W. Wattenbach din Heidelberg (membru in Verein für Siebenbürgische Landeskunde), dupä care numärul mare al romänilor ar fi un pericol pentru sa$i, $i aruncä о nouä luminä, realä, cu argumente suficiente, asupra istoriei Transilvaniei35. Tot in revista Transilvania gäsim recenzia lui N. Togan la cartea lui Fr. von Hellwald intitulatä Die Erde und ihre Völker $i care sintetiza datele cele mai semnificative despre Románia36. Valoarea cärtii cremte prin informafüle demografice, sociale §i economice cuprinse in paginile sale. Comerful $i industria, iScrie autorul, se aflä in miinile sträinilor, ceea ce il face sä raporteze independenfa politicä la cea economi-cä alfirm(inld: „se fac in farä mi$cäri $i imbunätätiri $i in privinfa aceasta vedem din sporirea neincetatä a noilor intreprinderi $i intocmiri, care insä totu^i incä nu sínt de ajuns pentru a elupta independenfa Romäniei fafä cu sträinätatea"37. Nici aspectele sociale puternic contrastante nu au scäpat spiritului critic al lui Hellwald, care remarca, descriind Bucure$tiul, coexistenfa célúi mai rafinat lux si a céléi mai negre mizerii38. Un prestigios om de ^tiinfä german din Jena, W. Rein, a acceptat invitafia sa^ilor din Sibiu de a tine un ciclu de conferinfe. Revista Transilvania (1914) intimpinä cu satisfacfie aceastä ?tire ;§i informeazä publicul romänesc despre personalitatea pedagogului german, fiindcä, in afara meritelor sale in pedagogie, sub indrumarea sa ^tiinfiificä $i-au luat doctoratul romänii ardeleni P. í>pan, I. Stroia, O. Ghibu39. 35 loan Popescu, Declamafiune publica, in rev. Transilvania, Anul II„ 1869, nr. 2, p. 25; p. 27 — proces-verbal din 24 dec. 1869; Anul III, 1870, nr. 3, p. 73 — procesverbal din 1 februarie 1870. 36 N. Togan, Die Erde und ihre Völker. Despre Regatul Romäniei, in rev. Transilvania, Anul XXVIII, 1897, nr. VIII, pp. 137—142. Fr. von Hellwald, Die Erde und ihre Völker. Ein geographisches Hausbuch, 4. Auflage bearbeit von Dx. W. Ule, fase. 20, 1896. 37 N. Togan, op. cit., p. 141. 38 Ibidem, p. 142. 39 F.a., Protesorul Rein la Sibiu, in rev. Transilvania, Anul XLV, 1914, nr. 2, p. 75. ln anul VI, 1873, nr. 19, p. 220; vezi articolul Max Müller cunoscut indianolog al secolului trecut. loan Stroia depune in 1894 lucrarea sa de doctorat Theodor Waitzs System der Erziehung la Universitatea din Jena, probabil la dr. W. Rein. Vezi rev. Transilvania, Anul XXV, 1894; P.O., p. 22 — proces-verbal din 14 iunie 1894. ln aceeasi revista, dar din anul 1889, nr. 5—6, p. 52, este pomenit Iacob de Czihac,
