Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)
II. Istorie
296 DÓRIN GOJIA Legäturile cu institufiile germane, chiar daca nu au fost numeroase, au xidicat prestigiul „Astrei" in aceastä parte a Europei, unde era cunoscutä ca símből al culturii románilor transilvaneni. Muzeul etnografic din Leipzig este prímül contact al ,,Astrei" cu о institute germana. Prin profesorul bra$ovean Heinrich Neugeboren, acest muzeu solicita in 1877 lui G. Barifiu schife, fotografii sau chiar costume populare romäne$ti din zonele Mure$, Arad, Re§ifa. ín plus, se cer informafii precise conform unui ohestionar detaliat despre: tipul costumelor, materia prima utilizatä, obiecte de ornament, provenienfa obiectelor, localitatea, un nomenclator de cuvinte pentru obiectele trimise, scurte analize comparative. Dupä discutarea unei serisori a lui G. Barifiu, care a trimis muzeului „descrierea pe scurt a costumelor poporului román din Transilvania", $i care propunea organizarea unei mici expozifii de costume populare sau a unei colecfii de „fotograme" spre a putea fi trimise muzeului german $i Ia expozifia universale de la Paris, comitetul „Astrei" a decis sä-?i ins unease ä aceste propuneri40. Editarea Enciclopediei Románé va fi legata nu numai prin colaboratori de cultura germana, ci §i prin ilustrafiile sale. Fascicolul III, serie prin 1897 revista Transilvania, este „inzestrat cu numeroase ?i frumoase ilustrafii, lucrate de F. Brockhaus in Lipsca §i la Angerer et Göschl in Viena"41. I>e asemenea, edituri germane ca cea a lui August Bőim din Berlin, care trimitea in 1882 prospectui noii aparifii Geschichte Lexicon42 sau Deutsche Verlags Anstalt din Stuttgart, care oferä in 1901 Zeitlexicon-ul43 $i ziare ca Beilage der Münchner Neuesten Nachrichten (1908)44 aveau cuno^tinfä de existenfa asoclatiéi culturale romane$ti, al cärui name patrunsese deja in lumea editorialä din Germania. näscut ia Bavaria, care va deveni profesor de „istorie naturalä” la Ia§i in 1825, indeplinind $i alte functii importante, ln 1896 revista men(ionatä (anul XXVII, nr. III, pp. 78—79) 11 aniverseazä pe renumitul pedagog elvepan Johann Heinrich Pestalozzi. Personalitatea filozofului Johann Gottlieb Fichte este surprinsä in necrologul semnat de P. Ro§ca in aceea$i revista (anul XLV, 1914, nr. 3, pp. 81—88). 40 Fd. „Astra“, reg. nr. 61, pp. 109, 111; rev. Transilvania, Anul X, 1877, nr. 20, p. 240 — proces-verbal din 15 sept. 1877; G. Bari(iu, Despre costumele nationali romänesci, in rev. Transilvania-, nr. 23, pp. 272—275; nr. 24, pp. 285—286; proces-verbal din 13 nov. 1877. Pentru bibliográfia problemei vezi: Ion Breazu, Gheorghe Barifiu $i patrimoniul cultural, in Studii de literaturá romána $i comparatä, Editura Dacia, Cluj, 1970, vol. I, p.434; Gh. Pavelescu, G. Barifiu $i patrimoniul artistic popular in Studii ?/ cercetäri de tolclor, Editura Minerva, Bucure$ti, 1971, pp. 67—69; ca bibliografie secundarä mai indicäm D. P. Verax, Un bal pentru säraci $i costumele románesti, in Observatorul, Sibiu, Anul IV, 1881, nr. 9, pp. 33—34; nr. 10, pp. 37—38; Portul románesc, Ibidem, nr. 62, p. 248; ,,Rezb", Portul national, Ibidem, Anul V, 1882, nr. 60, p. 239; Emilia Lungu, О discufie fierbinte asupra portului national romänesc, Ibidem, nr. 89, p. 353; nr. 90, p. 357; „Telegr.“, Ornamentele nationale, Ibidem, nr. 94, p. 375. 41 Rev. Transilvania, Anul XXVIII, 1897, nr. 2, p. 48. 42 Fd. „Astra", reg. nr. 63, p. 21 —proces-verbal din 7 martié 1882; p. 163; рас. 266, f. 27 v. — proces-verbal din 18 mai 1884; рас. nr. 47, f. 141—143, doc. färä nr. de inregistrare. 43 Ibidem, doc. nr. 420/1901; reg. nr. 5, f. 31. 44 Ibidem, reg. nr. 31, f. 170 v.; doc. nr. 980/1908.
