Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)

II. Istorie

294

DÓRIN GOJIA

fiunii universitäfii respective, aläturi de revista Transilvania $i programul $colii de fete a „Astrei"34.

Cele douä centre, Cernäufiul ?i Viena, dar in special ultimul, au mijlocit societäfii románesti, prin public a füle $i cärfile trimise, cunoa?terea literaturii §i $tiinfei austriece, bune apreciatä in intreaga Europa. Limba germana devenise pentru romäni nu numai un instrument indispensabil pentru preluarea de elemente valoroase din cultura austriaca $i chiar germana, dar ?i о piedicä impotriva maghiarizärii prin limbä. Romänii erau pe deplin coujtienfi de importanfa practica a unor elemente reale din patrimoniul cultural austriac pentru progresul propriei culturi.

Prioritate am acordat acelor institufii care, prin pozifia lor in cadrul mecanismului oficial, ilustrau intr-o mäsurä múlt mai mare decit persoanele private, gradul de toleranfä fa-fä de ispiritualitatea romaneascä $i deosebirea inerentä de mentalitate fafä de institufüle pur administrative. Cu toate cä institufüle culturale aveau $i meniri politice in imperiu, posibilitatea convergenfei prin culturä devenea о realitate in care entitäfile spirituale etnice, debarasate de interese politice, se uneau ín marile spirit universal.

De?i pufin numeroase, acele personalitäfi stiinfifice sträine care au apärat in perioada dualista cauza romaneascä in Transilvania sau care au avut predilecfii pentru cultura romäneascä popularä sau cultä, pot fi consemnate in memoria neamului nostru ca simboluri ale respectului dintre romäni 15Í austrieci.

II. Rolul ,,Astrei" in dezvoltarea interferenfelor culturale romäno-germane

Sfera aetivitäfii „Asociafiunii" s-а extins $i spre centrul european, acolo unde existau foicarele germane de culturä. Era un pas firesc, impus atit de factura germanä a pregätirii unei mari pärfi a intelectualilor romäni din Transilvania, cit ?i de posibilitäfile limitate de acces la culturä francezä datorate cenzurii dualiste.

Revista Transilvania confine о serie de referiri la Germania $i anume: reclame, recenzii, liste bibliografice, traduceri, informafii despre vizitele unor oameni de $tiinfä germani in Transilvania sau Románia. Preponderenfa este insä a articolelor de istorie, nu о datä polemice, ceea ce evidenfeazä §i sub aceastä formä tendinfeie politice ale asociafiei romäne^ti.

Aparifiile editoriale §i publicafiile din Germania erau urmärite cu maximum de atenfie, in special, cind se refereau la romäni, iar sprijinul acordat ,,Asociafiunii" de oameni de ?tiinfä, publici^ti, institufii de cul-34 Ibidem, reg. nr. 3, f. 15, 83; nr. 5, f. 111 v., 244; nr. 31, f. 64; рас. 266, p. 77; proces-verbal din 26 nov. 1886; f. 6 v; proces-verbal din 1 ian. 1887; doc. nr. 90/1887; nr. 196/1891; nr. 582, 686/1905; рас. nr. 283, doc. nr. 802/1919; rev. Transilvania, Anul XXXII, 1901, p. 341 — proces-verbal din 6 iunie 1901; K. Reifenkugel, Die Bucovinaer Landesbibliothek und die K. K. Universitäts — Bibliothek in Czernowitz. Geschichte und Statistik, Czernowitz, im Selbstverläge des Verfassers, 1885.