Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)
II. Istorie
$COALA DIN REGIUNEA MURE$ULUI SUPERIOR IN A BOUA JUMÄTATE A SECOLULUI AL XVIII-LEA $1INCEPUTUL CÉLÚI DE-AL XIX-LEA AUREL HOLIRCÄ A doua jumätate a secolului al XVIII-lea, aduce о serioasä zdruncinare sistemuTui feudal din Transilvania. Rascoalele tot mai dese ale täranilor, nemulfumirile exprimate deschis ímpotriva nobilimii care tinea mültimile in cea mai opaca beznä, ideile luminismului care pätrundeau tot mai intens, dau feudalismuiui lovituri nimicitoare. Cu cit exploatarea devenea mai accentuaitä, cu atit reaefia maselor era mai puternica. Aceastá stare de lucruri era de altfel bine cunoscutä la Curtea din Viena, cäci Iosif al II-lea о fäcuse cunoscutä la intoarcerea sa din una din vizitele efectuate ín Transilvania, cínd ?i-a exprimat cu dezgust indignarea ímpotriva nobilimii care aduserä pe iobagi in cea mai degradantä istare de robie, $i de viafa cärora dispuneau dupä bunul lor piac. Dar mai plastic $i mai zguduitor a fost prezentatä de Simion Barnutiu ín cunoscutul säu discurs finut la 2/14 mai 1848 in catedrala din Blaj, cind spune: .,,Pe popor nu-1 apára nici о lege, fiindcá legea care ar fi fost datoare а-l apára, l-а desbrácat de demnitatea personalá $i de proprietate. I$panii $i judefii domne$ti ii mi na [la munci] ca pe vite, cu bátul de alun, indit se ridicä nor de praf in urma lor, ca dupä carul ce aleargä pe drumul tärii."1 Aceastä gravä situatie in care se zbatea un intreg popor, era normal sä genereze nemultumiri $i sä culmineze in acte de revoltä. ímpotriva aoestor stäri de lucruri se ridicase cu ani inainte Inochentie Micu, care in des eie memorii adresate Curfii cerea ca poporul román sä fie repus in drepturile sale, egal celor 1 alte nafionalitäti. Sä fie restituite iobagilor päminturile de care au fost deposedafi §i sä aibä dreptul la §coalä §i meserii. Nobilimea s-а opus cu inver^unare acestor cereri, dar eie au ramas $i prins rädäcini. Concomitent cu acfiunile revendicative pe plan economic, politic ?i social, о sustinutä aetiune se duce penfru obfinerea de drepturi pe plan cultural. Necesitatea $colarizärii fiilor de iobagi ise impunea in mod imiperios. In 1770 era abia un $tiutor de carte la 1 000 de locuitori. Procentul analfabetismului era inspäimintätor. 1 Petre Pandrea, Filozófia politico-juridicá a Iui Simion Barnutiu. Ed. Fundapilor Regale, Bucure$ti, 1935 p. 182. (Discursui lui S. Barnutiu din 2/14 mai 1848 ín catedrala din Blaj). 14 — Marisia, vol. IX.
