Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)
II. Istorie
210 AUREL HOLIRCÁ Datele privind ?oolarizarea, cuprinse in raportul inaintat autoritätilor de cätre Daniel Marginali (Lazar ini)2 3, pun in adevärata luminä deplorabila situate a ?colilor din Transilvania. De aceea el cere ca in grabä sä se porneasca о sustinutä actiune pentru deschiderea de ?coli pentru instruirea fiilor de iobagi romäni. D. Marginali poate fi socotit, pe drept cuvint, promotorul ?colii romäne?ti din Transilvania. Actiunea sa a fost continuata de un alt infläcärat patriot loan Molnar-Piuariu3, omul de care se leagä multe din näzuintele poporului román din Transilvania. I. Molnar-Piuaru a fost mai intii invafator, dar continuindu-?i studiile, devine medic oculist. Pe Mngä activitatea profesionalä, desfa$oarä о deosebit de vie activitate pentru deschiderea de ?coli pe seaima iobagilor romäni, care mai műit ca de orice, aveau nevoie de lumina invafaturii. íntr-un raport cätre autoritäfi, el semnaleazä fapt-ul cä datoritä lipsei de ?coli, tinerii romäni sínt nevoifi sä frecventeze $colile din Tara Romaneascä. Pentru ilustrarea acestei stäri de fapt, el semnaleazä urmätoarea situafie la 1784: — la Bucure^ti f reo venit eazä 121 elevi — la Curtea de Arge§ ... 36 „ — la Mänästirea dintr-un lemn 42 „ — la Ia?i ...................................93 „ Total = 292 elevi4 Impotriva tuturor obstacolelor ce li :se pun in cale de cätre nobilime, luptínid cu mari greutäfi materiale, cu toatä säräcia in care se zbäteau, romänii depun eforturi care in multe cazuri depä$eau posibilitäfile lor, pentru deschiderea de ?coli in eit mai multe localitäfi. Un loc deosebit in aceastä nobilä actiune ocupä Gh. $incai, Dimitrie Eustatievici, Radu Tempea, Vasile Pantea §.a. Paralel cu acfiunea de deschidere de §coli säte$ti, in anumite centre iau fiintä $coli medii. Dar dacä maghiarii ?i sa$ii aveau gimnazii la Cluj, Alba Iulia, Sibiu, Media?, Odorhei, Sebe? Alba, Bistrifa, Aiud, Tirgu Mure?, Turda, Trascäu, romänii nu aveau decit unul singur la Blaj. 2 Daniel Marginali (Lazarini), originär din Märgineni-Fägära?, cu studii fäcute la Blaj, a fost secretar al episcopului Dionisie Novacovici, Lazarinii era pseudonimul säu. ln 1768 incearcä sä scoatä о „carte de citire", dar nu e aprobatä de guvernul din Viena, sub pretext cä e scrisä cu „slove ruse?ti" (chirilice), ori guvernul incerca sä introducä alfabetul latin. Pinä la urmä insä cartea apare. A fost un neobosit luptätor pentru deschiderea de $coli §i propagarea culturii printre romänii din Transilvania. 3 loan Molnár Piuariu (1749—1815), originär din Sadu, judetul Sibiu. A functional scurt timp ca invätätor, apoi §i-a continuat studiile de medicinä la Viena. E primul medic oculist din Transilvania. A functionat ca profesor de oftalmologie la ?coala medicalä chirurgicalä din Cluj. A dus о sustinutä actiune pentru räspindirea culturii in rindul romanilor transilväneni, §i a publicat, printre alte lucräri, si о primä gramaticä romäneascä. Un entuziast sustinätor al $colilor, pentru dezvoltarea cärora a muncit din räsputeri. A colaborat ?i la redactarea Supplex Libellus Valaehorum. (Dicfionarul Enciclopedic Román, Ed. Politicä, Bucure$ti, 1965, p. 401). 4 Lucia Protopopescu, Contribute la istoria invätämintului din Transilvania 1774—1805. Ed. Didacticä ?i Pedagogicä, Bucure?ti, 1966, p. 67.
