Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)
II. Istorie
POSESIUNILE OB$TE$TI ALE TARANILOR DIN JUD. MURE? (1785—1820) 197 in forma bruta sau prelucratä. Declarable sätenilor din Eremitu, Ghindari, Mätrici, Deda $i Stinceni rämin concludente in aceastä privintä. Sätenilor din atari comune li se ofereau $i alte posibilitäti de a trage foloase de pe urma pädurilor. De pildä, puteau: sä Intrefinä drumurile $i podurile comunale §i sä contribuie la buna funcfionare a celor publice,- sä-$i indeplineascä obligafüle privind aprovizionarea cu lemne a armatei austriece din Transilvania $i a sediilor oficiilor comitatense sau scäunale etc. Mai mult, in satele a-flate in vecinätatea manufaeturilor de sticlä, de porfelan $i de hirtie de la Gurghiu, täranii. aveau avantajul de a se angaja ca lucratori permanenti Sau sezonieri. Relatärile locuitorilor din comunele Eremitu $i Dämieni dovedesc cä cei mai säraci dintre ei se tocmeau la täiatul lemnelor din pädure, iar cei cu animale de tracfiune $i cu cornute la transportarea acestora pinä la manufadturi83. Tot la täiatul lemnelor din pädure §i la transportul tor pinä la joagäre, precum $i la plutärit pe Mure?, se angajau, ln schimbuil unei retributii, ?i unii dintre täranii satelor räsfirate in Munfii Calimanului, dupä cum dovedesc declarable iobagilor din Deda §i Stinceni. In sfir$it, in satele pe ale cäror hotare se gäseau mari supTufete impädurite, familiile täräne$ti scuteau toamna о parte din cerealeile necesare ingrä$ärii porcilor, prin trimiterea acestora la päscutul ghindei. Ghindöritul ob$tesc era strins legat de folosirea in comun a unor päduri säte§ti vechi ?i intinse. El a fost consemnat de conscriptii in localitätite: Chibed, Cuie$d, Deda, Eremitu, Ghindari, Hodac, Mätrici, Remetea, Sovata, Säräfeni, $ilea, $tefäne$ti $i Vinätori. Sint aproximativ acelea$i comune conscrise cu importante päduri ob$te$ti. In aproximativ jumätate din ele ghinda se utiliza numai pentru consumul porcilor familiilor t&räne$ti din aceste sate. Altele, in sichimb, aveau disponibiJitäti in anii cu reculte -bogaié, incit primeau porci la ingrä$at din comunele invecinate, contra unor taxe bane$ti, care intrau in bugetele comunitätilor säte?ti. De pildä, reprezentanb täranitor din Eremitu au märturisit conscriptorilor la 1820 cä in anii cu recolta abundentä de ghindä primeau la pä$unatul ei pinä la 1 000 porci din localitäfile inconjurätoaie84. ln acela$i an, sätenii din Búza confirmä eele spuse de cei din Eremitu, arätind in plus cä-$i ,Tingrä$au porcii" nu numai in pädurea din botárul acestei comune, ci $i in cea din Mätrici, precum $i in muntii ob$te$ti ai scaunului Mure$, in ischimbul unor sume de bani85. Tot in munfii scaunului declarä cä obi$nuiesc sä-$i trimitä porcii pentru a se hräni cu ghinda $i locuitorii din Eremieni. In plus, ei precizeazä cä acolo plätesc pentru fiecare porc ,,o taxä de 3 garäisi“86. La rindul lor, iobagii din Dämieni re'levä: „Pädure cu ghindä aceastä comunä n-are,- dar la Sovata, la $iiaa $i la Remetea, cind dä Dumnezeu ghindä, putem ingrata porcii no$tri, contra unor taxe bäne^ti"87. Deci in afarä 83 Arh. Stat. Tg. Mure?, fond conscriptii urbariale, dosarele nr. 332 §i 339. 81 Idem, dosar 331. 85 Idem, dosar, 320. 86 Idem, dosar 330. 87 Idem, dosar 327.
