Marisia - Maros Megyei Múzeum Évkönyve 9. (1979)
II. Istorie
194 LIVIU BOTEZAN au declarat, cä nu trebuiau sä invingä piedici deasebite in procurarea lemnelor de care aveau nevoie, reprezentanfii iobagilor din: Bolintineni, Sincraiu de Mure?, Bandu de Cimpie, Mice?ti, Cornätel, Surda, Hädäreni, Chefani, Gheja, Orosia, Cuci, Däte?eni, Iernut, Oarba de Mure?, Ogra, Dileu, Vidrasäu, Moi?a, Alberti, Botez etc. Astfel, cei din Cornätel spun la 1785, cä de?i nu dispun de pädure säteascä, pot cumpära lemne de foe in propriul hotar, deoarece domnii de pämint au „lemne de vindut". Numäi pentru cele de constructio trebuiau sä meargä „mai departe"73 * 75 *. La 1820, iobagii din Botez märturisesc conscriptorilor cä-?i cumpärä lemne „pe burn ?i pe lucru"70. ln acela?i an, cei din Alberti isubliniazä cä gróful le da lemne de foe $i de construcfii de care au nevoie, cu conditia ca in afara zilelor de robotä saptäminale sä-i secere „tätä gazda (in sensul de iobag n.n.) eite 10 cilái de griu"77. Edificatoare este ?i urmätoarea declaratie a täranilor dependenti din Vidrasäu, fäcutä cu ocazia coxiscriptiei czirákyene: „Noi nu avem pädure nice ghie epulaturi, nice ghie foc,- da lemnie die ipulaturi gäsim ?i as a in sat, cä plutiele vin in Murä? pänä la noi ?i putiem cumpära; lemnie die foc gäsim nu diepartie la Teremie, unde putem merge ?i vini intr-o zi“78. Spre deosebire de täranii din aceste safe, cei din „Cimpia Transilvaniei" s-alu plin|s la 1785 ?i la 1820 cä n-aveau posibilitatea de a-si procura lemne nici din hotarele proprii, nici dm ale looalitätilor invecinate, deoarece nu existau päduri. Se ?tie cä solui acestei regiuni nu este in general propice cre?terii pädurilor. Chiar daca in evul meriiu aici au existat päduri, pe mäsurä ce s-а inmulfit populafia ele au fost epuizate. Cu atit mai mult, cu cit dealurile ce caracterizeazä „Cimpia" s-au dovedit cultivabile in intregime cu cereale. Lipsa pädurilor a fost consernnatä de conscriptori in lacalitäfile: Bärbo?i, Berghia, Bozed, Cäpu?u de Cimpie, Ceau$u de Cimpie, Chimitelnic, Criste?ti, Grebeni?u de Cimpie, Grinden!, Iclandu Mare, Iclänzel, Mädära?, More$ti, Mihe$u de Cimpie, Oroi, Pelea, Pogäceaua, Riiciu de Cimpie, Räzoare, Särma?, Särmä$el, Sinpetru de Cimpie, Singiorgiu de Cimpie, Sädalu de Cimpie, Sinmärtinu de Cimpie, Sintioana de Mure?, Säu?a (comitatui Turda), Täureni, Tiptelnic, Valea Largä, Väleni, Zau de Cimpie ?.a.m.d. Urmätoarea relatare din 1785 a iobagilor din Ceau?u de Cimpie sugereazä gräitor dificultätile intimpinate de ei in aprovizionarea cu lemne: „Pädure nice de epulaturi, nice de foc, nice la hotar, nice la vecin, aproape ?i ila drum bun, nu avem"79. Mai explicifi isinit in relatärile lor, la 1820, cei din Petea: „Neavind pädure pe hotar, nici ghie ipulaturi, nici ghie foc nu putiem cäpäta; amintirile ghie n-om cumpära pe bani ?i neavind loc ghie trestie, ghie rindu focului träim cu paie, ciu gtunoaie ?i cu co-73 Idem, Conscripta urbariale mure$ene din 1785 (II), p. 200. 76 Arh. Stat. R.P.U. Budapesta, F. 52, dosar cu actele conscriptiei czirákyene efectuatä in satui Botez. 77 Arh. Stat. Tg. Mure$, fond conscriptii urbariale, dosar 257. 78 Arh. Stat. R.P.U. Budapesta, F. 52. dosar cu actele conscriptiei czirákyene efectuatä in satui Vidrasäu. 79 L. Moldovan, I. Pop, Op. cit., p. 172.
